Eduard Hellvig, şeful SRI: Cartele pre-pay româneşti, folosite în zone unde se desfăşoară activităţi teroriste

Eduard Hellvig, directorul SRI, vorbeşte într-un interviu pentru Adevărul despre proliferarea terorismului şi orizontul de aşteptare al României. Ţara noastră nu este scutită de ameninţări, afirmă Hellvig.

Legile Big Brother şi cartelele telefonice pre-pay rămân o vulnerabilitate pentru noi. Directorul SRI afirmă că au fost identificate cartele telefonice de tip pre-pay (anonimizate) care au fost folosite în legătură cu acţiuni de natură teroristă.

Sunt suficiente instrumentele pe care le aveţi la dispoziţie pentru contracararea terorismului?

Eduard Hellvig: În mod regretabil, nu. Aşa cum se ştie, nu avem la dispoziţie câteva instrumente esenţiale din punct de vedere legislative: Nu avem încă o lege a securităţii cibernetice, nu avem o reglementare cu privire la cartelele PrePay şi ne lipsesc alte instrumente legale ce ar permite adaptarea capabilităţii serviciului la evoluţiile tehnologice. Evenimentele recente au reconfirmat faptul că teroriştii utilizează noile tehnologii, ceea ce le permite anonimizarea/criptarea comunicaţiilor pentru pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor. Cu alte cuvinte, oricine poate comunica în România anonimizat, ceea ce, în unele situaţii, implică riscuri pentru securitatea naţională. Aşadar lipsa unor astfel de instrumente legale reprezintă o vulnerabilitate sistemică.

Au existat terorişti care au folosit cartele PrePay din România?

Eduard Hellvig: Ceea ce pot să vă spun cu certitudine este că aceste cartele preplătite româneşti sunt folosite în diferite zone în care se desfăşoară activităţi de natură teroristă. Şi să nu uităm că nu este vorba numai despre terorism aici şi că avem de-a face şi cu criminalitatea organizată transfrontalieră. Aşadar, da, cei care vor să distrugă libertăţile civile ale cetăţenilor utilizează aceste cartele preplătite pentru a comunica între ei.

Cât de mare e riscul să ne confruntăm cu un atac terorist?

Eduard Hellvig: Ceea ce se întâmplă astăzi la nivel global în materie de terorism nu are cum să treacă pe langă noi. Ca să vorbim strict de problematica terorismului, aceasta a cunoscut în ultima perioadă o dinamică atipică. Astăzi vorbim de un terorism global, extins la un terorism de stradă, dacă vreţi. Ne confruntăm cu persoane care aderă la grupări teroriste de la distanţă, pe internet, vorbim de radicalizare şi autoradicalizare online, de acţiuni teroriste greu predictibile. Ţintele teroriştilor nu mai sunt doar statele, ca entităţi compacte, ci direct cetăţenii, ca entităţi individuale. Cu toţii încercăm să ne adaptăm exigenţelor unei lumi în continuă schimbare şi tot mai competitive, dar care adesea generează impredictibilitate şi insecuritate. Nu de puţine ori, riscăm să constatăm unele schimbări structurale abia după ce acestea îşi produc efectele. Din aceste considerente, nu văd deloc exagerate măsurile de prevenire ale oricăror acţiuni care ar putea pune în pericol securitatea naţională. Principalele noastre arme sunt informaţia şi legea. Însă atunci când viaţa unui singur cetăţean riscă să fie pusă în pericol, acţionăm cu duritate. Structura noastră de prevenire şi combatere a terorismului este una dintre cele mai bine pregătite din această regiune a lumii, iar acest lucru ni-l confirmă constant partenerii noştri internaţionali cu care avem protocoale de lucru şi parteneriate. Doar printr-o cooperare strânsă în comunitatea internaţională de informaţii, prin alianţe politice şi militare putem face faţă unui fenomen precum terorismul global. Ceea ce s-a întâmplat recent în Europa ne obligă la analize şi măsuri adecvate pentru a preveni situaţii similare pe viitor.

Citeşte şi: CSAT a adoptat un Ghid al Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 - 2019