12 ambasade ale unor state partenere României cer PSD-ului să nu adopte OUG pe justiție

Partenerii României denunțaă și proiectul de OUG pentru modificarea Codurilor penale: ”Ordonanțele de urgență care par a fi în curs de discuție pot avea un impact negativ asupra independenței justiției românești, ceea ce ar slăbi încrederea cetățenilor și a partenerilor României în sistemul judiciar, dar și în guvernul României”, arată comunicatul citat.

Mai mult, cele 12 state arată că ”modificările anticipate prezintă un risc de încălcare a valorilor comune. În plus, acestea ar putea avea un efect negativ de durată asupra dezvoltării economice a țării. Faptul că România deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene îi conferă o responsabilitate specială. Îndemnăm Guvernul României și toți actorii implicați să țină seama în mod corespunzător de această declarație comună și să reafirme angajamentul politic al României de a susține valorile noastre comune.

Potrivit comunicatului publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei Franței, cele 12 state aliate sunt Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite și Suedia.

Cei 12 ambasadori cer autorităților ”să se abțină de la modificări care ar slăbi statul de drept și capacitatea României de a lupta împotriva criminalității și corupției”.

De asemenea, cele 12 state arată că guvernul Dăncilă a refuzat să discute încă de la începutul lunii ianuarie: ”Din păcate, solicitările noastre oficiale de dialog privind aceste subiecte au rămas fără r

Comunicatul comun:

În numele Austriei, Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveției, Finlandei, Franței, Germaniei, Irlandei, Norvegiei, Olandei, Statelor Unite și Suediei.

Noi, parteneri internaționali și aliați ai României, chemăm toate părțile implicate în elaborarea ordonanțelor de urgență ale guvernului care modifică legislația referitoare la domeniul justiției, să se abțină de la modificări care ar slăbi statul de drept și capacitatea României de a lupta împotriva criminalității și corupției.

Din păcate, solicitările noastre oficiale de dialog privind aceste subiecte au rămas fără răspuns de la începutul lunii ianuarie a acestui an.

Suntem profund îngrijorați de integritatea sistemului judiciar românesc, care a fost zdruncinat de modificări imprevizibile care nu întăresc eforturile României de a consolida progresul în materie de justiție. Dimpotrivă, efectul cumulativ al acestor modificări prezintă riscul încetinirii luptei împotriva corupției și subminării independenței sistemului judiciar. Așteptăm ca procesul de reformă să se bazeze pe o abordare inclusivă care să implice toate părțile, prin consultări ample. Un astfel de proces trebuie să se desfășoare în interesul tuturor cetățenilor români. Acest lucru necesită, de asemenea, ca toți actorii implicați să ia în considerare opiniile și propunerile de sprijin oferite de experții juridici români și internaționali, pentru a evita o și mai mare alterare a progreselor remarcabile înregistrate în domeniul justiției de România în ultimele două decenii.

Ordonanțele de urgență care par a fi în curs de discuție pot avea un impact negativ asupra independenței justiției românești, ceea ce ar slăbi încrederea cetățenilor și a partenerilor României în sistemul judiciar, dar și în guvernul României.

În opinia țărilor partenere, este esențial ca România să țină seama de recomandările organismelor Consiliului Europei, cum ar fi Comisia de la Veneția și GRECO, ale Parlamentului European, ale Consiliului Uniunii Europene și ale Comisiei Europene din ultimul său raport în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și să asigure o justiție eficientă, transparentă și imparțială.

Modificările anticipate prezintă un risc de încălcare a valorilor comune. În plus, acestea ar putea avea un efect negativ de durată asupra dezvoltării economice a țării. Faptul că România deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene îi conferă o responsabilitate specială. Îndemnăm Guvernul României și toți actorii implicați să țină seama în mod corespunzător de această declarație comună și să reafirme angajamentul politic al României de a susține valorile noastre comune.

ăspuns de la începutul lunii ianuarie a acestui an”.