5 amoruri şi o infracţiune au rescris SUCCESIUNEA la tronul României

Casa Regală a României a funcţionat încă din 1866 după legea salică - asta însemnând că tronul îi revenea fiului cel mare al regelui în exerciţiu sau, dacă acesta nu avea băieţi, rudei celei mai apropiate, obligatoriu de sex masculin. Regele Mihai a emis în 2007 un nou Statut Regal, nerecunoscut de Parlamentul României - asta face ca succesiunile la Coroana României să fie pur simbolice; vizează însă vremuri viitoare, poate mai prielnice monarhiei. Una din principalele schimbări este cea a legii salice. Conform noului statut, pot moşteni Coroana României şi urmaşii de sex feminin.

Principesa Margareta, fata cea mare a regelui Mihai, a devenit Custodele Coroanei, iar pentru că aceasta nu are copii, următorii pe linia succesorală erau, până de curând, principesa Elena, în poziţia a doua, urmată de fiul ei, principele Nicolae. Conform noului statut, titlurile nobiliare din familia regală sunt acordate prin voinţa regelui şi nu vin automat prin naştere. Aşa se face că fiii şi fiicele principeselor sau soţiile/ soţii acestora dobândesc titlul nobiliar doar atunci când regele Mihai dispune această învestire. Nicolae, nepotul regelui, a obţinut titlul de principe de România şi calificativul de Alteţă Regală în 2010, la vârsta de 25 de ani. La fel, Radu Duda, soţul actor al principesei Margareta, a devenit principe de România şi Alteţă Regală prin voinţa regelui Mihai.

Pe modelul “Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat”, şi ce dă regele poate fi retras. Iar retragerea de titluri şi înlăturarea de la succesiune vin, cum spuneam mai sus, ca o pedeapsă pentru încălcarea regulilor stricte ale Casei Regale. Prima “renegată” a fost principesa Sofia, a patra fiică a regelui. Aceasta a decis, în 1998, la 41 de ani, să se căsătorească fără acordul tatălui ei cu Alain Biarneix, care îşi inventase un titlu nobiliar şi un supranume, Michel de Laufenburg.

Gestul ei a dus la retragerea titlului nobiliar de principesă de România şi a titulaturii de Alteţă Regală, precum şi a dreptului de succesiune la tron. Un an mai târziu, în 1999, principesa Sofia a născut o fetiţă, Elisabeta-Maria, iar în 2002, a divorţat. După adoptarea noului statut, în 2007, Sofia a fost iertată şi primită înapoi; şi-a recăpătat titlul nobiliar şi dreptul la Coroană, fiind urmată pe linia de succesiune de fiica ei, Maria.

În 2013, un scandal uriaş zguduia din temelii familia regală: principesa Irina (născută pe 28 februarie 1953, la Lausanne), a treia fiică a regelui Mihai şi a reginei Ana, era arestată în SUA, deoarece organizase, împreună cu soţul ei, lupte ilegale de cocoşi, la ferma lor din Oregon. Se vorbea pe atunci de luptele cu cuţite legate la picioarele înaripatelor, dar şi de o întreagă afacere cu iz penal la fermă. În iulie 2014, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare, iar în octombrie, regele Mihai i-a retras titlul de principesă de România şi a scos-o din linia succesorală Coroanei.

Totodată, au fost excluşi de la tron şi cei doi copii ai Irinei, Mihai de România Kreuger (născut în 1985), dar şi sora ui, Angelica de România Kreuger (născută în 1986). Irina a fost căsătorită timp de 20 de ani cu John Kreuger (1983-2003), iar din 2007, soţ îi este John Walker.

Mai mult despre acest subiect pe libertatea.ro