6 motive pentru care glutenul este dăunător sănătăţii

1. Boala celiacă este în creştere şi mulţi oameni rămân nediagnosticaţi

Glutenul este un compus al proteinei găsit în mai multe tipuri de cereale, inclusiv în grâu, alac, secară şi orz. Glutenul este format din două proteine: gliadina şi gluteina. Oamenii reacţionează negativ la gluteină.

Atunci când făina este amestecată cu apă, glutenul formează o reţea lipicioasă de proteine, care conferă proprietăţi elastice aluatului şi permite pâinii să crească la copt (1). De fapt, numele de gluten este derivat din aceste proprietăţi asemănătoare cu lipiciul. Atunci când glutenul ajunge în tractul digestiv şi este expus celulelor sistemului imunitar, acestea cred în mod eronat că vin de la un invadator străin, de exemplu o bacterie. În cazul anumitor persoane care sunt sensibile la gluten, acest lucru determină sistemul imunitar să atace. În boala celiacă (forma cea mai severă de sensibilitate la gluten), sistemul imunitar atacă proteinele din gluten, dar şi o enzimă din celulele tractului digestiv, numită transglutaminaza tisulară.

Prin urmare, expunerea la gluten în boala celiacă determină sistemul imunitar să atace, atât glutenul, cât şi peretele intestinal. Din acest motiv, boala celiacă este clasificată ca fiind autoimună.

Reacţia imunitară poate duce la degenerarea peretelui intestinal provocând deficienţe nutritive, diferite probleme digestive, anemie, oboseală și un risc crescut de mai multe boli grave. Se crede că boala celiacă afectează aproximativ 1% dintre oameni, dar poate fi mai întâlnită (peste 2%) la persoanele în vârstă (2, 3, 4). Există de asemenea, studii ce arată că rata bolii celiace este în creştere în rândul populaţiei (5, 6).

Ţineţi minte că un mare procent al acestei boli nici nu are simptome abdominale, făcând ca diagnosticul pe baze clinice să fie foarte dificil. Aceste simptome pot fi diferite: oboseală, anemie şi altceva mult mai grav - un fel de risc dublu de deces, după unele studii (7, 8). Potrivit unui studiu, peste 80% dintre persoanele ce suferă de boala celiacă nici măcar nu ştiu că sunt bolnave (9).

Concluzie: boala celiacă afectează în prezent aproximativ 1% din populație, însă este în creştere. 80% dintre persoanele care au această boală nu sunt conştiente că sunt bolnave.

2. Sensibilitatea la gluten este mult mai frecventă şi poate avea consecinţe serioase

Nu trebuie să suferiţi de boala celiacă pentru a avea reacţii adverse la gluten. Există o altă afecţiune numită sensibilitate la gluten (sau intoleranţă la gluten), care este mult mai frecventă. Deşi nu există nicio definiţie clară a sensibilităţii la gluten, aceasta înseamnă în principal să avem reacţii adverse la gluten şi să simţim o ameliorare a simptomelor în cazul unei diete fără gluten.

Dacă aveţi reacţii adverse la gluten, dar boala celiacă este exclusă, atunci acest lucru se numeşte sensibilitate non-celiacă la gluten. În această afecţiune nu există niciun atac asupra ţesuturilor proprii. Totuşi, multe simptome sunt asemănătoare cu cele ale bolii celiace, incluzând balonarea, durerile de stomac, oboseala, diareea, durerile de oase şi de articulaţii. Din nefericire - pentru că nu există nicio metodă clară de diagnosticare a sensibilităţii la gluten, este imposibil să se stabilească o cifră precisă a frecvenţei bolii.

Există două surse care arată că până la 6-8% dintre oameni pot avea sensibilitate la gluten, pe baza anticorpilor antigliadinei găsiţi în sânge (10, 11). Totuşi, un gastroenterolog a descoperit că 11% dintre oameni au anticorpi în sânge împotriva glutenului, iar 29% dintre oameni au anticorpi împotriva lui în probele de scaun (12). Aproximativ 40% dintre oameni poartă genele HLA-DQ2 şi HLA-DQ8, devenind mai sensibili la această boală (13). Având în vedere că nu există nicio definiţie clară a sensibilităţii la gluten sau o metodă bună de diagnostic, singura modalitate de a şti sigur este eliminarea temporară din dietă a glutenului, apoi reintroducerea lui pentru a vedea dacă simptomele revin.

Concluzie: sensibilitatea la gluten este mult mai frecventă decât boala celiacă şi are diferite efecte adverse. Totuşi, încă nu există o modalitate clară de diagnosticare.

3. Glutenul poate provoca efecte adverse, chiar şi în cazul persoanelor care nu au sensibilitate la gluten

Există de asemenea, studii care arată că persoanele care nu au fost diagnosticate cu boala celiacă sau sensibilitate la gluten, pot avea reacţii adverse la gluten. Într-unul dintre aceste studii, 34 de persoane cu sindrom de colon iritabil au ţinut fie o dietă fără gluten, fie una ce conţine gluten. Grupul care a ţinut o dietă cu gluten a avut mai multe dureri, balonări, scaun inconsistent şi oboseală, comparativ cu celălalt grup (14).

Există de asemenea, studii care arată că glutenul poate provoca inflamaţii ale intestinului şi degenerare a mucoasei intestinale (15, 16). Glutenul poate avea efecte negative şi asupra funcţiei de barieră a intestinului, permiţând substanţelor nedorite să se "scurgă" în fluxul sanguin (17, 18, 19, 20). Cu toate acestea, conform unui studiu, această "scurgere" din intestin are loc doar în cazul pacienţilor cu boala celiacă (21). Sindromul colonului iritabil implică mai multe probleme digestive fără o cauză cunoscută, afectând aproximativ 14% din populaţia U.S. Potrivit studiilor de mai sus, unele cazuri de sindrom de colon iritabil pot fi cauzate sau agravate de gluten (22, 23, 24).

Deşi acest lucru trebuie studiat mai mult, pare foarte clar că mulţi oameni, în afară de pacienţii cu boala celiacă, reacţionează negativ la gluten (25, 26, 27).

Concluzie: mai multe studii evidenţiază că persoanele (în special cele cu sindrom de colon iritabil) care nu sunt diagnosticate cu sensibilitate la gluten pot avea reacţii adverse la acesta.

4. Multe tulburări la nivelul creierului sunt asociate cu glutenul, iar pacienţii observă îmbunătăţiri semnificative dacă ţin o dietă fără gluten

Glutenul poate avea efecte negative şi asupra creierului, nu doar a intestinului. Multe cazuri de boli neurologice pot fi cauzate şi/sau agravate de consumul de gluten. Acest lucru se numeşte neuropatie idiopatică sensibilă la gluten.

Într-un studiu efectuat pe pacienţii cu boli neurologice apărute din cauze necunoscute, 30 din 50 de pacienţi (57%) au avut anticorpi împotriva glutenului din sânge (28). Cea mai importantă tulburare neurologică, considerată a fi cel puţin parţial cauzată de gluten este ataxia cerebeloasă, o boală gravă a creierului care implică incapacitatea de a coordona echilibrul, mişcările şi probleme de vorbire.

Este cunoscut faptul că multe cazuri de ataxie sunt direct legate de consumul de gluten. Acest lucru se numeşte ataxie de gluten şi implică deteriorarea ireversibilă a cerebelului - o parte a creierului care este importantă în controlul motor (29). Multe studii evidenţiază puternice asociaţii statistice între consumul de gluten, sensibilitatea la gluten şi ataxia cerebeloasă (30, 31). Unele studii controlate arată că pacienţii cu ataxie au constatat îmbunătăţiri în cazul unei diete fără gluten (32).

Există mai multe alte tulburări ale creierului care răspund bine la o dietă fără gluten:
• Schizofrenia: o parte a pacienţilor ce suferă de această boală au observat îmbunătăţiri îndepărtând glutenul din dietă (33, 34, 35).
• Autismul: mai multe studii sugerează că persoanele cu autism au observat îmbunătăţiri ale simptomelor dacă au ţinut o dietă fără gluten (36, 37).
• Epilepsia: mai multe rapoarte evidenţiază faptul că pacienţii cu epilepsie s-au simţit mult mai bine când au eliminat glutenul (38, 39, 40).

Dacă aveţi orice probleme neurologice, iar doctorul vostru nu ştie care este cauza, atunci ar fi bine să eliminaţi glutenul din dietă.

Concluzie: mai multe tulburări ale creierului răspund bine la dietele fără gluten, inclusiv autismul, schizofrenia şi o formă rară de epilepsie.

5. Glutenul din grâu ar putea crea dependenţă

Mulţi oameni cred că grâul poate crea dependenţă. Este foarte frecvent să poftim la pâine şi gogoşi. Chiar dacă acest lucru e departe de a fi dovedit, câteva studii sugerează că glutenul poate avea proprietăţi de dependenţă. Când glutenul este descompus într-o eprubetă, peptidele formate pot activa receptorii opioizi (41). Aceste peptide (proteine mici) sunt numite gluten exorfine. Exorfine = peptide care nu sunt formate în organism şi care pot activa receptorii opioizi din creier.

Având în vedere că glutenul poate duce la creşterea permeabilităţii la nivelul intestinului (cel puţin la pacienţii celiaci), se crede că aceste exorfine îşi pot găsi drum în fluxul sanguin, apoi ajung la creier şi creează dependenţă. Gluten exorfinele au fost găsite în sângele pacienţilor cu boala celiacă (42). Unele studii efectuate pe animale evidenţiază faptul că aceste peptide asemănătoare opiului, derivate din gluten, pot ajunge până la creier (43, 44, 45).

Este binecunoscut în diferite dependenţe faptul că grâul este unul dintre principalele alimente care dau dependenţă (imediat după zahăr). Acest lucru nu doveşte desigur nimic, dar este ceva ce trebuie reţinut.

Concluzie: mulţi oameni au poftă să consume produse alimentare din grâu şi există unele dovezi că glutenul are efecte asemănătoare opiului. Cu toate acestea, nu este dovedit - în acest moment sunt în mare parte speculaţii.

6. Glutenul este asociat cu bolile autoimune

Bolile autoimune sunt cauzate de către sistemul imunitar care atacă ceea ce nu se găseşte în mod natural în organism. Sunt multe tipuri de boli autoimune care afectează diferite organe. Toate acestea combinate îmbolnăvesc aproximativ 3% din populaţie (46, 47). Boala celiacă este un tip de boală autoimună, iar pacienţii ce suferă de această boală prezintă un risc crescut de a se îmbolnăvi şi de alte boli autoimune (48).

Multe studii au descoperit puternice asocieri statistice între gluten, boala celiacă şi diferite alte boli autoimune, inclusiv tiroida Hashimoto, diabetul zaharat de tip I, scleroza multiplă şi altele (49, 50, 51). În plus, boala celiacă este asociată cu o mulţime de alte boli grave, multe dintre ele neavând nicio legătură cu digestia.

Concluzie: studiile arată existenţa unor importante asocieri între gluten, boala celiacă şi diferite boli autoimune.

Eliminaţi glutenul pentru 30 de zile

Desigur, încă nu s-a dovedit definitiv că glutenul este dăunător pentru un mare procent de oameni şi că ar trebui evitat de cei mai mulţi dintre noi. Această zonă are o nevoie imensă de mai multe cercetări. Totuşi, dovezile pe care le avem condamnă glutenul. Până ce se vor face mai multe cercetări, cred că ar trebui să fim precauţi - de ce să consumăm ceva ce este foarte probabil că poate fi nociv şi ne poate îmbolnăvi, când am putea mânca ceva ce în mod sigur nu ne face rău?

Reţineţi de asemenea că grâul (de departe cea mai nesănătoasă dintre cereale) poate fi problematic din mai multe motive, dintre care unele nu au nicio legătură cu glutenul. Singura modalitate de a şti dacă ar trebui să evitaţi sau nu glutenul este să îl eliminaţi din dietă şi apoi să îl reintroduceţi pentru a vedea dacă aveţi aceleaşi simptome.

Dacă eliminaţi complet glutenul pentru 30 de zile (fără să trișați), apoi mâncaţi o masă cu gluten şi observaţi efecte adverse, atunci probabil aveţi sensibilitate la gluten şi ar trebui să îl evitaţi. Dacă aveţi probleme de sănătate cărora nu le cunoaşteţi cauza, atunci încercaţi să nu consumaţi gluten pentru 30 de zile. Nu aveţi nimic de pierdut şi s-ar putea să vă salveze viaţa.