A început informatizarea şcolilor

După standardele din ţara noastră, cifrele proiectului sunt cu adevărat impresionante, prin el facilitându-se accesul online pentru 714.339 de elevi şi 56.203 de profesori din sate şi din oraşele mici. Dincolo de toate aceste considerente, proiectul este gândit pentru a ţinti decalajul existent între mediul rural şi cel urban în ceea ce priveşte atât accesul la resursele educaţionale online, cât şi în utilizarea tehnologiilor IT&C în domeniul educaţional.

Proiectul nu este însă un eveniment singular, el făcând parte dintr-o strategie mai largă a Ministerului Educaţiei prin care se doreşte, în câţiva ani, digitalizarea întregului proces educaţional din România. Departe de a adopta o atitudine heirupistă, actualul ministru a vorbit de la bun început despre o strategie coerentă ce se va desfăşura cu sprijin european, în etape ce se întind pe mai mulţi ani. Faptul că proiectul “Internet în şcoala ta” a fost demarat nu reprezintă decât un pas dintr-un drum mai lung, dar el demonstrează seriozitatea Guvernului în ceea ce priveşte urmărirea unor interese pe termen lung, investiţia în viitorul educaţiei din ţara noastră constituind una din cele mai bune şanse de viitor pentru România.

“Internet în şcoala ta” are, de asemenea, o importanţă şi din alte puncte de vedere, el reprezentând şi o dovadă a faptului că pentru actualul Executiv promisiunile din campanie nu constituie doar nişte vorbe goale menite să aducă voturi. Faptul că vorbim despre demararea unui proiect pe care USL-ul şi l-a asumat în alegerile din decembrie 2012 este de bun augur, în contextul criticilor din ce în ce mai nejustificate la adresa actualei puteri.

De fapt, în proiectul legii de buget intrat marţi în dezbaterea camerelor reunite ale Parlamentului, se prevede că Educaţia va primi 12% din cheltuielile bugetate pentru 2014. Astfel, procentul alocat Educaţiei din bugetul de stat este printre cele mai mari, situaţie extrem de neobişnuită, din moment ce MEN era întotdeauna printre ministerele la care existau subfinanţări acute. În plus, faptul că anul viitor se vor direcţiona aproximativ 300 de milioane de euro doar pentru obiective investiţionale în infrastructura sistemului educaţional constituie un balon de oxigen de care Învăţământul din România avea nevoie de mai mulţi ani. De asemenea, tot în bugetul pe 2014, Executivul a prevăzut şi o creştere cu 10% a salariilor profesorilor debutanţi şi a asistenţilor universitari, măsură gândită să stimuleze rămânerea acestora în sistem.

Astfel, după ani în care Educaţia din ţara noastră a fost Fata Morgana a bugetului, în sfârşit vorbim de fonduri din ce în ce mai mari şi care vor fi cheltuite într-o manieră inteligentă. Deci, vorbim de o oportunitate nu doar pentru sistemul de învăţământ, ci pentru România în ansamblu. În fond, viitorul ţării noastre depinde în mare măsură de modul în care copiii noştri au şansa de a beneficia de un sistem educaţional adecvat secolului XXI.