Academicianul Augustin Buzura: „I-am spus lui Băsescu că vreau să predau eu ICR, şi nu mi-a aprobat“

„A fost un moment trist. Am mai avut probleme de sănătate. Eram la Viena. În 17 ianuarie, am citit în Cotidianul că am fost schimbat. La ora 16.00, am fost chemat la Cotroceni. I-am cerut voie preşedintelui Băsescu, i-am spus că pe 19 sunt programat la Viena pentru operaţie. I-am spus că plec în două săptămâni, dar i-am spus că vreau să predau eu instituţia după ce mă întorc. Institutul abia fusese numit. A spus că nu se aprobă. Mi-a întins mâna şi am plecat. Era legal să-mi dea“, a rememora academicianul, într-un interviu la Realitatea. Augustin Buzura a povestit despre perioada în care a condus fundaţia care ulterior s-a transformat în Institul Cultural Român. „În vremea lui Ceauşescu, dacă scria Eugen Ionescu un articol, toată lumea îl prelua, la fel Cioran, diverşi jurnalişti care erau cunoscuţi. Toată problema era de bani. Fundaţia era un subcapitol în bugetul ministerului. Noi nu existam. Am cerut să fac o instituţie serioasă cu buget propriu. În Occident, orice acţiune culturală se făcea cu doi ani înainte. Eu nu aveam buget. Era fundaţia lui Iliescu. Eram mulţumit că era un om care mă ajută într-o perioadă în care haosul tindea spre desăvârşire. Am mers la Institutul suedez. Aveam la ei uşă deschisă. Este ceva înspăimântător, erau nişte cărţi ai unor istorici mai verzişori, şi restul, Transilvania nu exista“, a reiterat Augustin Buzura, potrivit adevarul.

Academicianul a vorbit şi despre clasa politică actuală şi despre lipsa de promovare a României în afara graniţelor. „Este un obicei moştenit de a sta în genunchi şi pentru că nu au ajuns în posturi de decizie oameni care nu cunosc istoria şi cultura. Marea Unire era pregătiră de nişte diplomaţi cu ani în urmă. Nu mergi pe neica nimeni. Pleacă de la imensa şi zdrobitoarea incultură şi de la neoeuropenii de ultimă generaţie. Pentru unii a devenit o ruşine să spună că este român. Oriunde am bătut lumea, nimeni nu mi-a spus ceva că sunt român. Când eram la fundaţie am făcut un program în care am prezentat România în Suedia. Am închiriat cea mai prestigioasă sală a Suediei. Era visul meu să facem un institut de mare performanţă. Am adunat 6 laureaţi nobeli care veneau să certifice diplomele ale acestui institute pe care vroiam să-l fac“, a mai adăugat academicianul.

Augustin Buzura devine în 1990 preşedintele Fundaţiei Culturale Române, iar între 2003-2004 al Institutului Cultural Român. Academicianul a fost înlocuit cu Horia Roman Patapievici, după primul an al unui mandat de patru ani. Legea de înfiinţare a ICR prevede ca „preşedintele ţării numeşte şi revoca preşedintele ICR“, fără alte precizări cu privire la motivaţia acestei decizii. Pe aceeaşi temă: