Accelerarea exproprierilor facilitează marile proiecte

Guvernul a adoptat un proiect de lege care va simplifica procedura de expropriere pentru realizarea proiectelor de interes naţional. Măsura executivului este binevenită și va înlesni autorităţilor derularea lucrărilor de utilitate publică.

Premierul a dorit prin această iniţiativă să prevină caznele prin care trec instituţiile statului când se lovesc de obtuzitatea proprietarilor. Punctual, acum a fost vizat gazoductul Iasi – Ungheni, unde 40 de proprietari întârzie construcţia conductei. Instalația care face legătura cu Republica Moldova este o prioritate pentru România și, în același timp, va asigura în viitor independența energetică a vecinilor de la est.

Interesul arătat de şeful executivului pentru sectorul energetic este tot mai pregnant în ultima perioadă. Și asta, în ciuda numeroaselor critici, de cele mai multe ori nejustificate (liberalizarea preţului la energie a fost o decizie asumată de echipa lui Boc în relaţia cu FMI sau campania mediatică împotriva explorării gazelor de şist, deşi suntem încă la stadiul de prospecțiuni – sunt numai două exemple!), guvernul Ponta rămane ferm în consolidarea poziției României din punct de vedere energetic.

După implementarea acestei noi prevederi, negocierile interminabile cu proprietarii vor deveni istorie. Să ne amintim numai de chinurile de acum câţiva ani ale primăriei capitalei, aflată în război cu proprietarii caselor amplasate undeva la piciorul podului Basarab. Case mult spus, era vorba de nişte dărâmături pentru care o investiţie cu impact major în viaţa a sute de mii de oameni a întârziat cu aproape doi ani de zile.

Şi/sau şantierul autostrăzii București - Ploiești, inaugurat în 2007 închis abia anul trecut, când șoseaua a fost inaugurată. Ne întrebăm firesc care au fost cauzele pentru care guvernul portocaliu nu a luat măsuri necesare ca să combată aceste tărăgănări. Simplu s-ar răspunde - ori au fost incompetent, ori la mijloc au existat interese de ordin financiar. Este notorie legătura dintre firmele de construcţii şi regimul PDL.

Întârzieri asemănătoare s-au înregistrat pe tronsoanele Cluj - Mihăiești şi Mihăiești - Suplacu de Barcău - autostrada Transilvania sau Sibiu - Orăștie, coridorul IV paneuropean. Reprezentanţii Bechtel au folosit an de an scuza exproprierilor pentru întârzierea lucrărilor. În această privinţă poate aveau dreptate.

Presa a semnalat de mai multe ori efectele renegocierii contractului Bechtel din timpul ministrului Dobre. Miron Mitrea a explicat acum câteva zile ce s-a întâmplat în 2005: „S-a abătut asupra României taifunul Dobre, așa s-a numit. El a renegociat contractul și a scos proiectarea într-o parte și a făcut o economie teoretică de 120 de milioane și a făcut o pierdere practică de două miliarde, vedem acum. Pentru că asta se întâmplă: s-au găsit alte soluții, alte trasee, s-a intrat exact prin zonele cele mai contaminate, prin siturile arheologice cel mai greu de rezolvat, s-a intrat prin mlaștini, cum e la Oradea...”. Senatorul social-democrat a vrut să spună cu alte cuvinte că traseul autostrăzii a fost trasat în așa fel încât fosta putere să obțină două lucruri - pe de-o parte întârzierea unui proiect PSD și, pe de altă parte, să-și ia partea leului printr-o regândire a rutei inițiale.

În consecinţă, acestă măsură va tăia avântul vânătorilor de terenuri, o specie înrudită cu samsarii imobiliari. Se închide încă un robinet important, după Hidroelectrica sau Oltchim; se astupă o gaură neagră de zeci de milioane de euro - bani care ajungeau în buzunarele unor băieţi deştepţi aflați în proximitatea marilor proiecte naționale.