Acord în USL în privința protocolului

Deși mulți se așteptau ca negocierile pe marginea modificărilor la protocolul USL să genereze un nou val de tensiuni, prima discuție pe marginea acestui subiect s-a terminat în liniște, cu un acord între partidele componente ale Uniunii. Acest acord acoperă în principiu întreaga plajă de probleme cu care alianța s-a confruntat în ultima perioadă și oferă Uniunii instrumentele de care avea nevoie pentru a face față cu succes provocărilor din viitor.

Primul dintre aceste instrumente este redactarea unui Cod de Conduită. Lipsa de reguli clare privind comportamentul, pozițiile și declarațiile publice ale membrilor USL a generat numeroase tensiuni în interiorul Uniunii, care au culminat luna trecută cu scandalul Sorin Roșca Stănescu și cu o criză fără precedent în istoria alianței. Ca urmare, stabilirea unor norme care să asigure coerența de mesaj și acțiune pentru membrii USL, instituind totodată și mijloacele necesare sancționării eventualelor derapaje, reprezenta un obiectiv prioritar pentru Uniunea Social Liberală, de care depindea însăși supraviețuirea sa politică.

Un alt element deosebit de important al acestui acord este reprezentat de stabilirea unor obiective prioritare și a unui calendar precis de implementare. Este vorba aici despre modificarea Constituției, finalizarea procesului de regionalizare, dar și alte angajamente asumate de USL în fața electoratului. Or, îndeplinirea acestora este esențială pentru Uniune, în condițiile în care scorul uriaș obținut la alegerile din 9 decembrie înseamnă și așteptări pe măsură. Ca urmare, pentru ca Uniunea Social Liberala să își păstreze suportul popular, avea o singură variantă: să se mobilizeze pentru a finaliza acele reformele esențiale modernizării statului și consolidării democrației românești la care s-a angajat.

Cel de-al treilea element asupra căruia partidele componente ale USL au ajuns la un acord este legat de abordarea testelor electorale ale anului viitor – alegerile europarlamentare și cele prezidențiale. În contextul în care o prezență pe liste comune la alegerile pentru Parlamentul European este imposibilă din pricina apartenenței la familii politice diferite, este evident că partidele componente vor veni fiecare cu propriile liste de candidați. Dar, fără stabilirea unor puncte de convergență, care să demonstreze electoratului că partidele componente ale USL împărtășesc o viziune comună și fără mecanisme care să împiedice o eventuală degenerare a competiției electorale între acestea, susținerea unei candidaturi comune la Președinția României ar avea probleme de credibilitate. Tocmai de aceea s-a ajuns la solutia unei candidaturi pe liste separate la alegerile europarlamentare, dar cu program comun.

Concluzionând, acordul în privința direcțiilor de modificare a protocolului la care s-a ajuns în USL creează premisele păstrării preeminenței Uniunii în plan politic pentru următorii ani. Desigur, rămâne de văzut în ce măsură intențiile asumate vor fi duse până la capăt. Dar faptul că s-a ajuns la un asemenea acord este în sine un semnal bun pentru Uniune și pentru stabilitatea politică atât de necesară României.