Acordul cu FMI, pe înțelesul tuturor

Lăsând la o parte circul pe care Mihail Neamțu l-a făcut în Parlament, ziua de marți a adus o premieră pentru democrația românească post-decembristă. Pentru prima dată un memorandum de împrumut extern a fost discutat de către parlamentari în prezența premierului și pe baza unor informații exacte și complete. Astfel, chiar dacă acordul încheiat cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană nu a putut fi făcut public, în contextul în care el nu a fost încă aprobat de board-ul Fondului, guvernul a pus la dispoziția grupurilor parlamentare textul acestuia. Urmare a gestului de transparență al cabinetului condus de Victor Ponta, atât parlamentarii cât și cetățenii care au urmărit dezbaterea s-au putut informa corect asupra principalelor prevederi pe care memorandumul încheiat le conține.

Acordul asigură o plasă de siguranță de 4 miliarde de euro, pe care România le-ar putea accesa la nevoie la o dobândă preferențială. În același timp, el oferă investitorilor și piețelor internaționale o garanție suplimentară în raport cu evoluția economiei românești și cu asumarea de către toate forțele politice responsabile a angajamentelor convenite.

În privința acestor angajamente, este de remarcat că memorandumul încheiat de către Cabinetul Ponta nu mai reprezintă ca în trecut rezultatul unui dictat prin care organismele financiare internaționale își impuneau voința. Urmare a rezultatelor pozitive înregistrate de economia românească și a seriozității cu care Guvernul Ponta a tratat îndeplinirea angajamentelor asumate prin acordul anterior, organismele financiare internaționale și-au schimbat atitudinea față de România. Ca urmare, acordul devine expresia unui parteneriat, prin care FMI, Banca Mondiala și Comisia Europeană sprijină țara noastră în efortul de consolidare a creșterii economice.

Unul dintre cele mai importante elemente prin care se concretizează acest sprijin este scăderea cofinanțării pentru fondurile europene asigurată de către statul român de la 15 la 5%. Această scădere ar urma să genereze, la rata actuală de absorbție, o economie anuală de peste un miliard de lei. De asemenea, un alt sprijin important pentru statul român este reprezentat de angajamentul privind finanțarea de către instituțiile internaționale a tuturor marilor proiecte de dezvoltare a României.

Un alt aspect care merită remarcat este acela că prin acordul încheiat de către cabinet nu se prevede nicio creștere suplimentară a fiscalității sau vreo obligație de lărgire a bazei de impozitare. În schimb, este luată în calcul o extindere a programului pilot privind reducerea TVA la 9% pentru pâine și produse de panificație și pentru alte categorii de alimente.

În privința companiilor de stat, angajamentele asumate nu mai sunt în niciun caz de tip heirupist, ca în acordurile precedente. Se prevede continuarea privatizărilor, dar fără a mai exista decât obligația vânzării unor pachete minoritare.

În sfârșit, poate una dintre cele mai importante vești pentru români este aceea că memorandumul încheiat de către guvern prevede continuarea creșterii venitului minim garantat și o alocație pentru încălzirea locuinței pentru familii cu venituri sub 650 lei pe lună pe membru.