Acordul de Parteneriat reprezintă un succes major pentru România

Intervenţia şefului statului a obturat totodată vizibilitatea unei teme de prim-plan pentru ţara noastră – validarea de către Comisia Europeană a Acordului de Parteneriat cu România. Astfel, în loc ca agenda mass-media să fie concentrată în jurul acestei ştiri care în cele din urmă interesează în mod direct fiecare cetăţean, cea mai mare parte a presei a întors pe toate părţile declaraţiile lui Traian Băsescu, fără nicio legătură cu priorităţile reale ale românilor.

Ce înseamnă însă validarea Acordului de Parteneriat?

Documentul detaliază practic modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale și de investiții în exerciţiul bugetar 2014-2020. Mai departe, este necesar un simplu pas formal pentru ca după validarea CE, documentul să fie adoptat.

Trebuie spus că parcursul privind adoptarea Acordului de Parteneriat nu a fost unul facil, ţinând cont de solicitările riguroase ale CE. Mai mult, în loc să pună umărul la elaborarea documentului, opoziţia din România în fruntea cu Traian Băsescu au încercat cu tot dinadinsul să pună beţe în roate Executivului, aşa cum subliniază ministrul de resort. "De atunci (din primăvară – n.n.) și până recent am avut în continuu negocieri cu reprezentanții Comisiei pentru a obține o strategie cât mai bună de folosire a banilor europeni pentru români și pentru România! Procesul de validare a Acordului de Parteneriat ar fi putut fi mult mai facil dacă unii dintre români, în special cei care fac parte din PDL și PNL, dar și alții, nu ar fi luptat împotriva intereselor naționale, împotriva românilor, exact așa cum au făcut și în perioada 2009 — 2011, perioada cea mai neagră din istoria absorbției fondurilor europene", a arătat ministrul Teodorovici.

În perioada de programare 2014-2020, România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocați pentru politica de coeziune. Acest cuantum, sensibil mai mic decât era prognozat iniţial, este în primul rând rezultatul modului în care preşedintele Traian Băsescu a negociat suma finală care i-a fost alocată României. În februarie 2013, când România a încheiat efectiv negocierile cu UE în legătură cu bugetul, Traian Băsescu declara triumfalist că şi-a făcut datoria la Consiliul European în care s-au stabilit sumele finale pentru 2014-2020. Ceea ce a uitat atunci să spună era că iniţial Comisia propusese o sumă de 48 de miliarde de euro şi că peste 5 miliarde au fost pierdute în urma negocierilor conduse chiar de domnia sa.

În mai 2012, atunci când Cabinetul Ponta a preluat guvernarea, gradul de absorbţie al fondurilor europene era de numai 8,53%. În ceva mai mult de doi ani, Executivul a reuşit o creştere a gradului de absorbţie la 36,03%, de peste patru ori mai multe decât au reuşit impreună guvernele Boc şi Ungureanu. Datele vorbesc de la sine, iar noua veste bună venită de la Comisia Europeană capătă astfel o semnificaţie şi mai puternică. Anume aceea că România va putea utiliza în continuare banii europeni ca vector al dezvoltării şi în următorii 6 ani, cu efecte directe în ceea ce înseamnă eliminarea decalajelor existente.

Citeşte şi: Pactul de coabitare. Cum și-a bătut joc Traian Băsescu de partenerii europeni