Adevărul despre bugetele Educaţiei şi Sănătăţii

La finalul oricărui an, proiectul de buget devine principala temă de discuţie în spaţiul public autohton. Nici 2013 nu reprezintă o excepţie din acest punct de vedere, proiectul de buget pe 2014 alcătuit de Guvernul Ponta reprezentând un subiect de discuţie încă de dinainte să fie publicat pe site-ul Executivului.

Astfel, trebuie amintit că discuţia despre exerciţiul bugetar pe anul viitor se desfăşoară pe fondul unor manifestaţii de protest organizate atât de sindicaliştii din educaţie cât şi de cei sănătate. Săptămâna acesta, asociaţiile elevilor şi ale studenţilor au desfăşurat diverse acţiuni de protest, cerând condiţii mai bune de desfăşurare a activităţilor pedagogice şi burse de merit mai mari. Astfel de acţiuni au loc în paralel cu protestele profesorilor, care au anunţat recent intenţia de a declanşa greva generală de la 1 ianuarie 2014. Tot în grevă generală au anunţat că vor intra şi lucrătorii din sănătate, conducerea federaţiei SANITAS anunţând declanşarea acestei forme de protest pentru 28 noiembrie.

Conform sindicaliştilor actualul executiv nu a făcut o treabă bună în ceea ce priveşte bugetul alocat Educației și Sănătății pe anul viitor. Şi totuşi, dacă ne uităm în detaliu la cum au gândit oamenii de la Finanţe în parteneriat cu specialiştii ministerelor de resort bugetele Sănătăţii şi ale Educaţiei pentru 2014, atunci observăm o imagine complet difierită faţă de ceea ce ar vrea sindicaliştii să credem.

Să luăm în primul rând situaţia bugetului Ministerul Sănătăţii, despre care, iniţial, se afirma în presă că va înregistra o tăiere de 18,71%, adică de la 9,79 miliarde lei în 2013 la 7,96 miliarde lei. Răspunzând la această informaţie premierul Victor Ponta a ţinut să declare că: "În anul 2013 am plătit 3,5 miliarde de lei la Sănătate facturile trecute. Am aplicat directiva europeană, cea referitoare la plăţile la 90 de zile şi de şapte luni noi plătim două facturi, Casa Naţională plăteşte două facturi: factura curentă şi facturile din trecut. E normal ca, din moment ce am plătit datoriile din trecut, să nu mai avem anul viitor cele 3,5 miliarde, că nu mai avem ce plăti"

Cu alte cuvinte, în 2013 executivul a reuşit să plătească arierate aferente sistemului de Sănătate în valoare totală de 3,5 miliarde de lei. Dacă scădem aceste sume din bugetul Sănătăţii de pe anul acesta, observăm că, în realitate, anul viitor Ministerul Sănătăţii va avea cu 2,5 miliarde de lei mai mulţi bani în conturi. Diferenţa fundamentală dintre bugetul Sănătăţii pe 2013 şi bugetul Sănătăţii pe 2014 este că, anul viitor, fondurile vor fi folosite integral pentru plata cheltuielilor curente.

O altă ştire importantă din punctul de vedere al alocărilor destinate sistemului de sănătate este reprezentată de creşterea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de la 22,5 miliarde de lei la 22,6 miliarde. de lei. Deşi creşterea pare mică, în contextul în care între 2010 şi 2011 s-au operat tăieri masive la bugetul asigurărilor de sănătate, ea reprezintă angajamentul executivului de a repune valoarea resurselor din care ni se decontează serviciile medicale pe un trend ascendent.

În plus, una din cele mai importante informaţii despre cum se vor cheltui banii pentru Sănătate este aceea că, de anul viitor, medicii rezidenţi vor primi o bursă lunară neimpozabilă în valoare de 150 de euro. Subiectul salariilor cadrelor medicale aflate în perioada rezidenţiatului a constituit una din temele pe care Guvernul le-a discutat cu reprezentanţii FMI, atitudinea executivului de la Bucureşti fiind aceea că rezidenţii trebuie să primească mai mulţi bani. Acum, soluţia găsită de guvern este de natură să crească substanţial venitul pe care un tânăr absolvent de Medicină îl primeşte lunar pentru munca sa, fapt ce nu este deloc de neglijat

Trecând la ce se va întâmpla anul viitor cu bugetul destinat Ministerul Educaţiei, o parte considerabilă a acestuia va fi folosită în investiţii. Guvernul vrea în primul rând ca anul viitor să se încheie toate proiectele de infrastructură şcolară aflate în derulare. Fondurile vor proveni în primul rând din realocarea a 300 de milioane de euro din fondurile prevăzute în Programul Operațional de Transport și Mediu la Programul Operațional Regional. În contextul perfomanţelor pe care actualul Guvern le-a avut deja în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, este probabil ca acest angajament să fie respectat în totalitate, fapt ce constituie un pas înainte pentru Educaţie.

De asemenea, se au în vedere şi creşteri cu 10% atât în cazul subvenţiilor pentru cămine cât şi în cazul salariilor profesorilor debutanţi şi ale cadrelor universitare aflate la început de carieră. Deşi aceste sume pot părea mici, ministrul Educaţiei a afirmat că aceste majorări reprezintă doar o etapă din creşterea salariilor angajaţilor din educaţie.

Tot în 2014, statul va plăti 2,06 miliarde lei reprezentând titluri având ca obiect acordarea de drepturi salariale, din care 1,06 miliarde pentru învatamantul preuniversitar si universitar. Aceste sume ar fi echivalente cu o creştere de 8% a salariilor pentru întreg sistemul şi sunt, în realitate, bani pe care fostele guverne i-au luat pe nedrept din buzunarele profesorilor şi pe care aceştia i-au obţinut în instanţă.

De asemenea, în bugetul pentru Educaţie de anul viitor sunt prevăzute şi fonduri destinate special programelor europene de tipul “Garanţii pentru tineri”, cu ajutorul cărora se urmăreşte scăderea ratei abandonului şcolar şi creşterea integrării tinerilor absolvenţi în piaţa forţei de muncă. Astfel, deşi bugetul destinat anul viitor Învăţământului va fi doar cu puţin mai mare faţă de cel de anul acesta, fondurile pe care Ministerul Învăţământului le va gestiona vor fi folosite mai eficient, cheltuielile ţintind exact problemele importante din sistem.

Bugetul pe 2014 nu este nici pe departe un proiect perfect, la fel ca orice alt exerciţiu bugetar. Economia României îşi revine după anii de austeritate aplicată excesiv şi, tocmai asta se reflectă în bugetul pentru anul viitor. Faptul că guvernul şi-a asumat creşteri reale şi gândite pentru a da eficienţă maximă cheltuirii banului public reprezintă o dovadă de responsabilitate din partea actualului executiv.