Administrația publică, schimbată în totalitate. Cioloș propune mai multe variante

Se pare că printre cele mai importante propuneri pentru schimbări sunt ca directorii de ministere să fie funcționari publici apolitici, iar directorii din deconcentrate să fie, de asemenea, apolitici.

Miniștrii, secretarii de stat, prefecții și subprefecții să fie numiți politic.

Printre propunerile aduse se află și reînființarea Institutului Național al Administrației. Intrarea în sistem ar putea fi făcut prin concursuri, recrutarea pe posturi, precum la instituțiile europene, iar sistemul de carieră să aibă trei grade cu rotație pe posturi sensibile.

Se pare că aceste schimbări ar urma să fie făcute pe criterii de competență și obiectivitate.
Prefecții și subprefecții ar urma să treacă la categoria demnitari și, de la director general în jos, înalți funcționari și funcționari publici.

Scenariul doi, în care s-a coborât cu numiri, cu asumare politică şi la nivel de director general şi director de deconcentrate, însă directorii generali şi directorii de deconcentrate ar rămâne funcţionari publici activi pe perioada pe care îşi asumă mandatul şi pasivi în restul perioadei, însă cu menţiunea că ei pot rămâne în corpul funcţionarilor, chiar dacă sunt pasivi, cu condiţia că o să continue programele de formare şi că dau anumite examene de competenţă periodice, o dată pe an sau la doi ani.

Al treilea scenariu, care este statu-quo-ul îmbunătăţit, adică nivel de ministru şi secretar de stat asumat politic şi, de acolo în jos, nivel de funcţionari recrutaţi strict pe bază de competenţe, fără asumare politică.

În ceea ce priveşte administraţia publică centrală, în pachetul de reformă se propune, în primul rând, o definire clară a mandatelor şi a responsabilităţilor la nivelul instituţiilor administraţiei publice centrale, o separare clară a procesului de elaborare de politici şi procesului de implementare a politicilor în cadrul instituţiilor centrale, o redefinire, în acest context, a rolului cabinetelor de miniştri şi de secretari de stat, care ar trebui să îşi asume un rol în această parte de elaborare a politicilor şi de urmărire a implementării, pentru a asigura urmărirea şi asumarea politică a implementării programului de guvernare, roluri clar definite pentru principalele instituţii care au funcţii intersectoriale în cadrul guvernului.

În ceea ce priveşte administraţia publică locală, a fost identificat ca problemă faptul că sunt multe localităţi de dimensiuni mici care nu reuşesc să îşi asigure, să îşi acopere cheltuielile de funcţionare şi să aibă resurse de finanţare pentru investiţii, programe de dezvoltare.

Şi în acest sens sunt propuse două variante:

În primul rând, fuziunea administrativă voluntară, acolo unde există această dorinţă la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale, să se creeze cadrul legal pentru ca această fuziune administrativă să se poată face, pe baza unor criterii simple, cum ar fi: populaţia, suprafaţa, distanţa faţă de centrul noii unităţi administrativ-teritoriale. Sunt propuse măsuri pentru îmbunătăţirea politicilor de investiţii locale, şi aici mă gândesc la introducerea de standarde comune de calitate şi de selecţie a proiectelor de investiţii, indiferent din ce surse de finanţare provin, pentru mai multă coerenţă şi predictibilitate în utilizarea fondurilor publice.

Pachetul de legi propune să se continue procesul de descentralizare, care să se refere la acele funcţii prin a căror furnizare de către autorităţile locale se obţin beneficii pentru cetăţeni, şi la implementarea unor mecanisme de transparenţă şi de participare cetăţenească.