Aeroporturile Capitalei, în top 5 european al aeroporturilor cu cea mai mare creştere a traficului în primul trimestru

"La categoria aeroporturilor cu 5 - 10 milioane de pasageri pe an, Aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 21,4% a traficului aerian, a ocupat al cincilea loc, după Reykjavík-Keflavik (Islanda), Kiev, Larnaca (Cipru) şi Malta. Aeroportul Băneasa a ocupat primul loc, dar la categoria sub 5 milioane de pasageri pe an, fiind urmat de Nis (Serbia), Oradea, Mykonos (Grecia), Zadar (Croaţia)", se arată în comunicatul CNAB. 

În primul trimestru din 2017, la categoria aeroporturilor cu peste 25 de milioane de pasageri/an, clasamentul este: Moscova Sheremetyevo, Manchester, Londra Gatwick, Amsterdam şi Oslo. 

La categoria 10 - 25 de milioane de pasageri/an, pe primele locuri s-au clasat aeroporturile Varşovia, Sankt Petersburg, Lisabona, Praga şi Bruxelles. 

CNAB a înregistrat, în primele trei luni ale anului 2017, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 2,6 milioane pasageri şi 28.249 mişcări de aeronave (aterizări şi decolări). 

"Evoluţia numărului de pasageri pe cele două aeroporturi ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti devansează semnificativ tendinţa generală înregistrată la nivel european, de 6,9%. Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind şi la acest capitol trendul european, de 3%. Astfel, în primele opt luni ale anului 2016, numărul mişcărilor de aeronave pe aeroporturile din Bucureşti a crescut cu 8,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut", arată CNAB. 

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a fost înfiinţată prin fuziunea dintre Compania Naţională "Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti" SA şi Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu" SA. 

CNAB şi-a început activitatea în data de 5 februarie 2010. Capitalul social înregistrat este de 143.772.150 lei. Structura acţionariatului companiei este: 80% acţiuni deţinute de statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, şi 20% acţiuni deţinute de Fondul Proprietatea.