AFP: "Exodul de creiere" continuă în România şi Bulgaria după 1 ianuarie 2014

"Două treimi din cercetătorii de la Institutul de matematică din Sofia au plecat în ultimii 15 ani. Odată cu ridicarea restricţiilor în Uniunea Europeană, le va fi şi mai uşor', afirmă Mihail Konstantinov, profesor de inginerie civilă, scrie AFP, conform Agerpres.

Şi mai rău, "calitatea multora dintre studenţi este deplorabilă, pentru că cei mai buni elevi pleacă la sfârşitul învăţământului secundar", continuă profesorul.

După şapte ani de la aderarea la UE, românii şi bulgarii sunt, de acum înainte, liberi să lucreze în întreaga Europă. Cele nouă ţări care îşi menţinuseră restricţiile pentru Bulgaria şi România au fost obligate să le ridice de la 1 ianuarie. Alte 17 state, între care Italia şi Suedia, au făcut deja acest pas în urmă cu mai mulţi ani.

Potrivit experţilor, această schimbare nu se va solda cu o creştere masivă a emigraţiei, din moment ce trei milioane de români şi un milion de bulgari şi-au părăsit deja ţara de 20 de ani pentru a-şi găsi un viitor mai bun, continuă agenţia franceză de presă.

La Liceul de limbă franceză din Sofia, o instituţie şcolară cu renume din capitala bulgară, circa un elev din doi pleacă, după ce şi-a susţinut bacalaureatul, pentru a studia 'în Franţa, în Germania, în Anglia şi în Olanda, pentru a rămâne acolo', explică Ghergana Krasteva, directorul adjunct. Pentru aceşti tineri, studiile din universităţile bulgare nu le permit să fie 'competitivi pentru angajatorii din companiile internaţionale'.

Svilen Malşev, 21 de ani,  a frecventat selectul liceu de matematică din Sofia. Devenit student la Universitatea Tehnică, el se visează inginer în industria automobilelor şi urmează un program comun cu Universitatea din Karlsruhe /Germania/. Tânărul vrea să meargă în Germania pentru că 'elevii din universitatea noastră care rămân în Bulgaria nu găsesc locuri de muncă potrivite pentru competenţele lor'.

Domeniul sănătăţii publice, cel mai afectat

Sectorul sănătăţii publice, atât în Bulgaria, cât şi în România, este cel care a avut cel mai mult de suferit de pe urma deschiderii treptate a pieţei europene a forţei de muncă, notează France Presse.

"Din 1990, peste 21.000 de medici români au plecat să muncească în străinătate', susţine Vasile Astărăstoae, şeful Colegiului Medicilor din România. Marea majoritate îşi exercită meseria în Marea Britanie (4.500), Franţa (4.300) şi Germania (2.000), iar printre medicii străini din Franţa, 'românii sunt cei mai numeroşi, înaintea belgienilor", potrivit acestuia.

Combinaţia dintre ieşirile la pensie şi emigraţie este explozivă: medicii sunt cu 30% mai puţini decât acum doi ani. 'Unele spitale au doar un singur anestezist cu normă întreagă, fapt care le blochează sporadic activitatea', susţine doctorul Astărăstoae. Iar infirmierele, la mare căutare în Europa de Vest, sunt, la rândul lor, din ce în ce mai rare.

În Bulgaria vecină, continuă AFP, Mariana Kirilova, şefa uniunii de medici din regiunea Veliko-Tarnovo, conduce un serviciu de urgenţă. Ea are două specializări şi 28 de ani de experienţă. Cifrele pe care le dă aceasta spun totul: 'Câştig 940 de leva (480 de euro) în Bulgaria, în timp ce un tânăr medic debutează în Germania cu 2.200 de euro' pe lună.

Sectorul informatic, un punct forte tradiţional în cele două ţări, rămâne speranţa acestora. Formarea tinerilor informaticieni români şi bulgari este apreciată în străinătate, ceea ce a dus la instalarea multor companii de top în cele două ţări, astfel încât 'exodul de creiere' este în scădere.

"În urmă cu 15 ani, tinerii din România aveau un singur ţel, Silicon Valley', amintea la sfârşitul lui noiembrie ministrul român al comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Dan Nica: 'Astăzi, unii s-au întors şi din ce în ce mai mulţi nu mai pleacă', îşi încheie comentariul agenţia franceză de presă.