Agenţia Naţională pentru Energie are semnale că prăbuşirea preţului la petrol ar fi atins nivelul minim

În raportul anual privind piaţa petrolului, AIE a vrut să se arate însă foarte prudentă şi a subliniat că nu se poate exclude nici posibilitatea ca prăbuşirea barilului să continue, în contextul incertitudinilor legate de economia globală şi de comportamentul principalelor ţări exportatoare. 

"Pentru preţuri, se poate vedea lumina la capătul unui lung şi întunecat tunel, dar nu putem fi siguri în legătură cu momentul în care, în 2017, piaţa petrolului va ajunge la echilibrul atât de dorit", se explică în raport. 

În orice caz, deocamdată, AIE a menţinut fără modificări previziunile pe care le-a publicat în urmă cu o lună în legătură cu cererea mondială de petrol pentru acest an, de 95,8 milioane de barili pe zi, ceea ce înseamnă cu 1,2 milioane barili pe zi mai mult comparativ cu 2015. 

Însă, creşterea va fi mult inferioară celei de 1,8 milioane barili înregistrată în 2015, comparativ cu anul anterior. Acest lucru se explică prin îndoielile privind situaţia macroeconomică, prin faptul că temperaturile au fost mai blânde în primul trimestru în emisfera nordică şi asta va reduce cererea de combustibil pentru încălzire. 

Însă, este la fel de adevărat că unele ţări asiatice mari şi-au majorat importurile de petrol, în special India, Coreea de Sud, Indonezia şi Filipine, dar, pe de altă parte, Brazilia, Japonia sau Franţa le-au redus. 

În SUA, ţara cu cel mai mare consum de petrol, volumul cererii ar trebui să rămână constant, în timp ce în China, situată pe locul doi, creşterea ar trebui să fie limitată la 330.000 barili pe zi mai mult faţă de 2015, ceea ce înseamnă, net sub media de creştere de 440.000 barili pe zi din ultimii zece ani. 

Autorii raportului atribuie deprecierii dolarului o mare parte din recenta recuperare a preţului la petrol, astfel, ceea ce se va întâmpla în următoarele luni va depinde, de asemenea, de cursul de schimb, dependent la rândul său de posibilele modificări ale dobânzilor de referinţă. 

Pe partea de ofertă, agenţia menţionează că în februarie extracţia de petrol s-a redus cu 180.000 de barili pe zi, până la 96,5 milioane, jumătate din această diminuare provenind din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi cealaltă jumătate de la producătorii ce nu fac parte din cartel. 

În cazul OPEC, Irak, Nigeria şi Emiratele Arabe Unite au scos pe piaţă cu 350.000 barili pe zi mai puţin şi această scădere nu a fost compensată total de celelalte ţări membre ale cartelului, deşi Iran a avut un aport de 220.000 barili pe zi suplimentar, mai puţin decât anunţase Teheranul că ar vrea să producă. 

În afara OPEC, AIE a calculat că producţia va scădea în 2016 cu 750.000 barili pe zi (la 57 milioane), în condiţiile în care, în urmă cu o lună, estimase că scăderea va fi de 600.000 barili. 

Explicaţia este dată de faptul că un baril la 30-40 dolari este nerentabil pentru multe companii, care nu îşi pot face puţurile de extracţie profitabile. 

De aceea, agenţia, care reuneşte o bună parte din ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), preconizează că anul acesta SUA îşi vor reduce producţia cu 530.000 barili pe zi. 

În plus, AIE a revizuit în scădere estimările privind cantităţile de petrol pe care le vor scoate pe piaţă Brazilia, Columbia şi alte ţări. 

Cert este că, în ianuarie, rezervele comerciale ale ţărilor din OECD au crescut cu 20,2 milioane barili, astfel încât, în total, pot acoperi o perioadă "confortabilă" de 32,7 zile de consum. 

AIE a rezumat situaţia precizând că dezechilibrul dintre cererea şi oferta de petrol - care se află la originea prăbuşirii preţului barilului - va rămâne ridicat în prima jumătate a acestui an: 1,9 milioane barili pe zi în primul trimestru şi 1,5 milioane în al doilea. 

Situaţia ar trebui să se corecteze din a doua jumătate a anului, când această breşă ar trebui să ajungă la 200.000 barili pe zi.