Ajutor NESPERAT pentru persoanele cu credite în franci elveţieni: “Băncile nu o să le mai ia casele”

Potrivit articolului 120 din ordonanţa amintită, "contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit, constituie titluri executorii".

"Avem problema cu creditele în franci elveţieni şi dacă reuşim să trecem, în regim de urgenţă, legea aceasta, cel puţin nu le mai iau casele imediat. Trebuie să se ducă în instanţă, deci nu mai sunt la bunul plac al executorilor judecătoreşti", a declarat, joi, Cristiana Anghel.

În expunerea de motive a propunerii de lege, iniţiate de Cristiana Anghel şi semnate de senatori aparţinând PC, PSD, UNPR şi PNL, se arată faptul că "mii de oameni au fost evacuaţi din locuinţele lor în urmarea unor executări silite demarate de bănci sau de colectori de creanţe (aceştia din urmă fiinţând şi funcţionând ilegal)".

Potrivit documentului citat, acestor oameni nu le-a fost oferită şansa unei opoziţii sau a unui apel la hotărârea judecătorului de încuviinţare a executării silite şi nici şansa de a se pune sub protecţia tribunalului, "aşa cum se întâmplă în majoritatea ţărilor Uniunii Europene".

Marea SPAIMĂ a unui senator PNL. "Mi-e foarte frică de ..."

"În dreptul nostru procesual civil, în totală contradicţie cu dreptul Uniunii Europene, încheierea prin care se încuviinţează executarea silită a unui contract de credit bancar (titlu executoriu în el însuşi, care nu are nevoie de o soluţie judiciară favorabilă pentru a fi pusă în executare silită) nu este supusă niciunei căi de atac. Debitorului aflat în această situaţie i se permite o contestaţie la executare, dar aceasta se poate dovedi inutilă, întrucât ea nu suspendă executarea, ceea ce înseamnă că între timp locuinţa debitorului sau a familiei sale poate fi executată silit", explică Cristiana Anghel, în expunerea de motive.

De asemenea, aceasta atrage atenţia că debitorul care ar câştiga în contestaţia la executare ar obţine doar dreptul la despăgubiri.

"Suspendarea executării se poate acorda, în mod excepţional, doar cu depunerea unei cauţiuni care poate fi, uneori, prohibitivă. (...) În ultima vreme, mai ales în speţe pronunţate contra sistemului judiciar spaniol (similar în multe privinţe cu cel românesc), s-a decis la Luxemburg că e inadmisibil ca debitorului să i se refuze dreptul de a se opune la încuviinţarea unei executări şi de a cere îngheţarea efectelor unui contract care este suspect de a fi împănat cu clauze abuzive, mai ales în acele cazuri în care obiectul executării silite îl reprezintă casa de locuit a debitorului şi a familiei sale. Legea internă care interzice acest drept este inaplicabilă. Exact aşa este şi legea română. Inaplicabilă. Mai mult, CEDO a decis că dacă o executare silită asupra locuinţei debitorului sau a familiei sale s-a derulat fără că debitorului să i se fi dat dreptul efectiv de a se opune la executare, atunci el are dreptul la despăgubiri, inclusiv pentru daune morale", se mai arată în expunerea de motive.

Totodată, senatorul PC Cristiana Anghel a iniţiat şi o altă propunere legislativă care modifică articolul 96 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul introducerii obligativităţii pentru statul român de a se îndrepta "de îndată" cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârşit "o eroare judiciară cauzatoare de prejudicii".

"De 25 de ani, nu există nicio acţiune în regres de la Ministerul de Finanţe împotriva judecătorilor din cauza cărora România a fost condamnată la CEDO şi, din 1989 şi până acum, am plătit 200 milioane lei pentru aceste hotărâri care au fost date cum au fost date. Legea 303/2004, până acum, la articolul 96 spunea că MF 'poate să se îndrepte', iar eu am scos acel 'poate' şi am obligat - 'se va îndrepta de îndată', astfel încât să nu mai lăsăm la latitudinea CSM sau a MF. Am completat articolul ca să răspundă inclusiv pentru daunele care se plătesc şi în procesele civile pentru că şi în procesele civile se produc erori judiciare", a explicat Cristiana Anghel.

Noi reguli europene pentru susţinerea băncilor: depozitele negarantate vor fi confiscate

Concret, senatorul PC propune modificarea articolului 96, alin.4) astfel încât "dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erori judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care partea a uzat de toate căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii ce se pretinde a constitui o eroare judiciară".

Totodată, prin propunerea legislativă se vizează şi modificarea alineatului 7 al articolului amintit în sensul că, după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date, "statul se va îndrepta, de îndată, cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii".

Nu în ultimul rând, propunerea de lege iniţiată de Cristiana Anghel modifică şi alineatul 8 al Legii 303/2004, stabilind că termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de articolul 96 este de zece ani.