ALARMĂ NAŢIONALĂ: Peste 2 milioane din câini din România nu sunt vaccinaţi antirabic

Răspunsul direcției din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor a venit în urma acuzațiilor formulate de către medicii veterinari din teritoriu, potrivit cărora pentru prima oară în ultimii 41 de ani doar o mică parte dintre câini au fost vaccinați antirabic, din cauza condiționării de către ANSVA a vaccinării de identificarea prin microcipare a câinilor, care trebuie să fie suportată de către proprietar.

Veterinarii susțin că oamenii din satele sărace nu și-au permis să plătească între 30 și 50 de lei pentru un cip și că situația poate deveni gravă, întrucât mai mult de 50% din populația canină a devenit potențial responsabilă de transmiterea turbării la om în urma contactelor cu animalele sălbatice, întrucât a rămas descoperită din punct de vedere imunitar.

În răspunsul semnat de directorul general al Direcției Generale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Dana Tănase, se arată că nu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a condiționat vaccinarea antirabică de identificarea câinilor prin implantarea de cipuri, ci Guvernul României.

"Autoritatea nu a condiționat, prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 29/2014, vaccinarea antirabică de acțiunea de identificare prin microcipare a câinilor, care trebuie să fie suportată de către proprietar, ci Guvernul României, prin Ordonanța nr. 155/2001 privind aprobarea programul și de gestionare a câinilor fără stăpân, care prevede: la art. 8, alin. (4) că 'Proprietarii sau deținătorii de câini, persoane fizice sau persoane juridice, au obligația identificării acestora prin microcipare sau prin alt mijloc de identificare stabil de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor'; la art. art. 13''3, alin. 5, că 'Identificarea câinilor cu stăpân este obligatorie și se suportă de către aparținător'; la art. 13"4 că 'Acțiunea de vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân și a celor ce urmează să fie dați spre adopție se efectuează numai după identificarea acestora'", se arată în răspunsul DGSVSA.

Referitor la instituția care își va asuma responsabilitatea în cazul apariției unui caz de rabie la om, ținând cont de faptul că în zonele izolate din România câinii interacționează cu animalele sălbatice, inclusiv cu vulpile, principalul vector de transmitere a bolii, Dana Tănase a evitat un răspuns concret, indicând doar prevederile normelor sanitar-veterinare de prevenire și control a rabiei la animalele domestice și sălbatice.

"În conformitate cu Ordinul Președintelui ANSVSA nr. 29 din 28 martie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire și control al rabiei la animale domestice și sălbatice, în cazul în care un om este mușcat de un animal susceptibil de transmiterea rabiei, acest fapt este menționat în ancheta epidemiologică, persoana este direcționată către medicul de familie sau cea mai apropiată unitate medicală pentru administrarea de tratament antirabic, în paralel fiind notificată Direcția de Sănătate Publică (de către DSVSA teritorială)", se mai arată în răspunsul DGSVSA.

În privința cuantumului amenzilor contravenționale, în cazul neconformării la ordonanță, directorul general al DGSVSA a precizat că acestea se situează între 2.000 lei și pot ajunge până la 10.001 lei și că se prescriu în termen de șase luni de la data săvârșirii faptei.

În adresa DGSVSA se mai precizează că, potrivit prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 1/2014, pentru aprobarea și identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, furnizorii de microcipuri sunt aprobați și înregistrați de ANSVSA conform prevederilor art. 15 din ordin, iar microcipurile aprobate sunt comercializate exclusiv către unitățile medicale veterinare de asistenta, universitățile care dețin clinici veterinare universitare și instituțiile publice care dețin câini de serviciu, utilizatori RECS.