Alegeri europarlamentare. Vot masiv pe listele suplimentare (Expert Forum)

Alegeri europarlamentare. Conform statisticilor, sunt secţii de vot care au înregistrat peste 100% la raportul dintre numărul alegătorilor înscrişi pe liste permanente şi al celor de pe liste suplimentare. De exemplu, în secţia 145 din Craiova au votat 444 de alegători pe listele permanente şi 905 pe cele suplimentare.

În Timişoara, la secţia 111 raportul a fost de 384,5% iar la secţia din Sânmartin -Bihor, procentul a fost şi mai mare, de 392%.

Un număr foarte ridicat de voturi pe listele suplimentare s-a înregistrat şi în municipiul Focşani, secţia 24, municipiul Iaşi, secţia 149 şi sector 6, secţia 1.205.

Ilfov şi Olt figurează în topul judeţelor cu număr semnificativ de mare, peste 400 de votanţi, pe listele suplimentare.

Citește și: REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: PSD-UNPR-PC - 37,60%, PNL - 15%, PDL- 12,23%

'Sunt necesare îmbunătăţiri în eforturile de informare a votanţilor, dar şi pentru stabilirea unor proceduri care să faciliteze accesul alegătorilor la vot. Accesul persoanelor cu handicap este încă deficitar în anumite secţii de votare şi sunt neclarităţi referitoare la aplicarea drepturilor persoanelor care pot fi însoţite în cabina de vot', a spus Maria Kraus, din partea Expert Forum.

Aceasta a subliniat cu ocazia prezentării de miercuri a raportului că numărul mare de voturi de pe listele suplimentare rămâne 'un factor de risc' privind corectitudinea alegerilor.

Moderatorul întâlnirii, Vlad Mixich, a atras atenţia că se impune ca întreaga legislaţie electorală referitoare la alegerea Camerei Deputaţilor, Senatului, Preşedinţie şi alegerile europarlamentare, precum şi la alegerile autorităţilor locale să fie reexaminată şi concentrată într-un Cod electoral.

El a susţinut că buletinele de vot sunt improprii şi că s-ar impune prezentarea lor sub o formă mai bună, pentru a nu mai fi invalidat votul din cauza cernelii sau calităţii proaste a hârtiei. Urna specială a fost o problemă la alegerile PE şi experienţa arată că trebuie prelungit termenul la două-trei zile ca ea să poată fi folosită.

'Nu avem încă un Cod electoral în vigoare, care să reglementeze unitar toate tipurile de alegeri şi cum ar trebui dezvoltat un corp profesionist electoral', a spus Mixich.

Reprezentantul AEP, Daniel Duţă, a luat act de rezultatele raportului şi declarat că instituţia pe care el o reprezintă a luat în analiză orice element, admiţând că sunt probleme legate de 'resurse şi ignoranţă'.

'Într-adevăr, putem vorbi de securitate juridică. În 2007 au fost verificate şi au existat 12.000 posibile fraude şi acum sunt 50.000, softurile transformă anumite notiţe în erori. AEP verifică posibile voturi multiple, că listele suplimentare sunt scrise de mână şi există erori. Toate aceste sesizări sunt transmise organelor competente şi există procese pe rol. O mare parte se datorează şi instruirii de personal', a explicat Duţă.

Cercetarea mai arată că alegerile pentru PE din România s-au desfăşurat pe un fond politic tensionat, după ruperea USL. Campania electorală a fost una fără substanţă, orientată mai degrabă spre conflicte politice.