ALEGERI LOCALE 2020. Candidaţii au cheltuit peste 125 milioane lei în campania electorală

Până la acest moment se regăsesc în baza de date aproximativ 16200 de nume unice, care includ candidați pentru toate funcțiile publice. În total, în România s-au înregistrat peste 256 de mii de candidaturi. Pentru listele de candidați poate depune oricare dintre candidați, inclusiv până la limita superioară a contribuțiilor. Având în vedere calitatea problematică a bazei de date este dificil de estimat dacă există circumscripții unde nu s-au depus deloc contribuții.

Contribuțiile pot proveni atât din fondurile candidaților, cât și din ceea ce transferă partidele politice în campanie, atât din fonduri private, cât și din subvenții. Cea mai mare parte a fondurilor declarate provine din contribuțiile candidaților. Iar dacă ne uităm la sursa contribuției, cei mai mulți bani provin din venituri proprii (86,7%), apoi din împrumuturi (12.4%), iar cei mai puțini bani au provenit din donații (aproape 1%).

Partidele pot transfera în completarea contribuțiilor candidaților fonduri din banii privați strânși în afara campaniei electorale, dar și din subvenții, potrivit unei modificări legislative de ultim moment, realizată prin Legea 135/2020. Spre deosebire de celelalte alegeri, cum ar fi prezidențialele sau europarlamentarele, contribuțiile partidelor sunt relativ mai limitate la alegerile locale. Până la data de 18 septembrie, partidele au transferat 4,5 milioane lei din conturile centrale curente în conturile centrale de campanie și 1,6 milioane lei din contul central de subvenții în contul central de subvenții pentru campanie. De asemenea, ALDE a alocat 3,9 milioane lei din subvenții către filialele locale și județene/ale municipiului București.

PNL a declarat cei mai mulți bani până acum, urmat îndeaproape de PSD (aproape 30%). Independenții au declarat 2,9% din toate contribuțiile din baza de date AEP.

Constanța este județul unde au fost declarate cele mai multe contribuții, reprezentând aproape 5% din totalul fondurilor înregistrate, următorul județ fiind Cluj, unde au fost declarate 3,6% din sume, fără a lua în calcul contribuțiile partidelor politice. Urmează în top 5 Prahova, București (fără sectoare) și Argeș. Județele cu cele mai puține contribuții sunt Covasna și Harghita, dar și Giurgiu unde s-au înregistrat procente sub 1% din fondurile totale declarate până la această dată de competitorii electorali.

Candidații la funcția de primar au fost cei mai mari contributori din totalul contribuțiilor, aducând aproape jumătate din banii declarați. Acest fapt este explicat de miza poziției, dar și de faptul că pentru listele de consilieri locali limitele sunt relativ reduse. Cu toate acestea, contribuțiile pentru primari generali și președinți ai consiliului județean rămân cele mai semnificative. Astfel, nouă candidați au atins pragul maxim de contribuții, și anume 446.000 de lei.

La consiliile județene, doar în zece cazuri partidele au ajuns în diverse județe la valoarea maximă care poate fi raportată și folosită pentru campanie, și anume 223.000 de lei.

Strategiile adoptate de partide pentru a asigura finanțarea pentru candidaturile pe liste au fost diferite. Dacă în unele cazuri, contribuțiile s-au împărțit între membrii listei, în altele o singură persoană a adus toată contribuția. De exemplu, pentru listele pentru consiliile locale de municipii există trei cazuri în care suma de 66.900 lei a fost acoperită de un singur candidat:

La nivel de primării de sectoare, un număr de 4 candidați au atins limita de 223.000 de lei: Adrian Moraru (PNL, S3), Mihail Neamțu (PMP, S3), Dan Cristian Popescu (PSD, S2), precum și Florin Manea (București 2020, S2). Și candidatul Pro România la primăria Sectorului 1, Adina Alberts a fost foarte aproape de a atinge limita maximă, raportând 222.997 lei. La municipii reședință de județ estimăm că un număr de 20 de candidați au adus suma maximă din contribuții.

La Primăria Generală, nouă competitori au adus contribuții. Candidații Partidului Social Democrat sau Partidului Mișcarea Populară nu au declarat niciun leu, iar partidele nu au raportat transferuri din propriile fonduri către filiala București, conform datelor publicate de AEP. Cea mai mare contribuție a declarat-o Ioan Sîrbu, candidat Pro România (aproape 50% din totalul fondurilor declarate pentru PG).

Analizând o serie de declarații de avere am observat că unii dintre candidați ar putea avea dificultăți în a justifica modul în care au contribuit cu fonduri din venituri proprii sau sunt la limita veniturilor anuale. Câteva exemple:

- Candidatul la primăria Sector 2, Florin Manea (București 2020), a declarat un salariu anual de aproape 100.000 de lei (la care se adaugă aproape 190 de mii de lei în conturi, dar și datorii de peste 90 de mii de lei), dar cu toate acestea a contribuit cu valoarea maximă, de 223.000 lei din venituri proprii.

- David Adrian Nicolae (PNL), candidat la președinția Județului Hunedoara a contribuit din venituri proprii de 350.000, desi veniturile sale sunt mult mai reduse decât această sumă.

- Iulian Popescu (PNL), candidat la Președinția CJ Gorj a contribuit cu 250.000 de lei, desi are venituri inferioare acestei sume (în declarație apar totuși sume ca împrumuturi care depășesc valoarea respectivă).

- Știrb Radu Marcel (PMP) este candidat la CJ Sălaj din partea PMP și a adus o contribuție de 223.000 lei, desi are un salariu de 26400 lei și lucrează la Poșta Română.

- Pentru consiliul general, cel mai darnic contributor a fost Enăchescu Marian Daniel (PMP), cu 240.000 lei. Deși contribuția este raportată din venituri proprii, declarația de avere a candidatului arată că veniturile anuale de-abia depășesc 100.000 de lei.

- Gabriel Rădulescu este candidat la Consiliul general, a contribuit cu 150.000 de lei din împrumuturi, însă declarația de avere arată că acesta a câștigat doar aproape 20.000 de lei pe an, din arenda unui teren, fără niciucun alt venit.

- Alexandru Susai este candidat PSD la Consiliul general. Acesta a contribuit cu 45.000 de lei din venituri proprii și 73.000 de lei din împrumuturi. Conform declarației de avere, acesta are venituri de aproximativ 90.000 de lei pe an.

- Maxim Marius Cătălin este candidat PSD la Consiliul General și a contribuit (48,600 lei), echivalentul întregului venit anual

Alți candidați au recurs la împrumuturi, iar unii dintre ei își finanțează campania exclusiv din acest tip de bani. PNL este partidul care a apelat la cele mai multe împrumuturi (65), urmat de USR (50), respectiv PSD (37) și PMP (22). Candidații Pro România s-au împrumutat de 17 ori, iar cei ai PLUS de 16 ori. Candidații care au contractat cele mai mari împrumuturi (de la persoane fizice sau instituții de credit) se găsesc mai jos: