Alegeri PREZIDENŢIALE 2014. CCR dezbate miercuri contestaţiile privind primul tur al alegerilor
Curtea Constituţională a României dezbate miercuri contestaţiile depuse pentru anularea primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.
Potrivit oficialilor CCR, au fost depuse 12 contestaţii până marţi, în jurul orei 16,00. Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat marţi că CCR a primit o sesizare prin care se solicită verificarea modului în care au fost organizate alegerile prezidenţiale în străinătate.
El a precizat că este vorba de o sesizare care a fost adresată nu numai Curţii Constituţionale, ci mai multor instituţii ale statului.
"Am primit o sesizare, dar nu o cerere de anulare a scrutinului, ci doar o sesizare care a fost adresată mai multor instituţii ale statului, în care se cere să se verifice modul în care au fost organizate alegerile', a spus Zegrean. El a adăugat că această verificare va fi făcută de Curte în limita posibilităţilor sale.
Citeşte şi: Preşedintele CCR: Au venit mai multe contestaţii prin care se cere anularea alegerilor prezidenţiale
Totodată, Augustin Zegrean a anunţat că la Curtea Constituţională au venit mai multe contestaţii prin care se cere anularea alegerilor.
"Au venit cred că şapte (contestaţii - n.r.). Şi aici e o problemă, pentru că legea spune că pot face astfel de contestaţii numai cei care au candidat în alegeri sau partidele care au propus candidaţi. Deocamdată un singur candidat a depus o astfel de cerere. Toate cererile adresate cu acest obiect le vom analiza. Majoritatea le-am primit pe internet', a arătat Zegrean.
El a explicat însă că alegerile nu pot fi anulate decât în măsura în care se demonstrează că au avut loc fraude care au influenţat rezultatul.
Printre cei care au formulat contestaţii se află şi candidatul independent la prezidenţiale Gheorghe Funar, care invocă în cererea adresată pentru anularea scrutinului din 2 noiembrie faptul că nu s-ar fi asigurat egalitatea cetăţenilor în faţa legii.
"Cu ocazia turului de scrutin din data de 2 noiembrie a.c. nu s-a asigurat egalitatea cetăţenilor în faţa legii, milioanele de cetăţeni români aflaţi în străinătate fiind discriminaţi prin arondarea a circa 13.000 de cetăţeni cu drept de vot la o secţie de votare. Au fost astfel încălcate prevederile Constituţiei României, articolul 1, alin.5, articolul 16, alin.1, 2 şi 3, articolul 31, alin.1 şi dreptul de vot în cazul a peste trei milioane de cetăţeni români aflaţi în străinătate', menţionează Funar, în cererea sa.
De asemenea, el susţine că Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională nu au respectat prevederile articolului 31, alin.1 din Constituţia României, respectiv dreptul la informaţie.
"Ca urmare a încălcării acestui drept constituţional, alegătorii nu cunosc nici azi care dintre cei 14 candidaţi a fost sau este ofiţer activ ori acoperit al unor Servicii Secrete româneşti sau străine, precum şi care dintre ei a dobândit a doua cetăţenie şi care este aceasta', argumentează Funar.
Un alt motiv invocat de acesta se referă la faptul că s-ar fi încălcat dreptul de a fi ales al celor 14 candidaţi, prevăzut de Constituţie.