Alegeri prezidenţiale 2014. Kelemen Hunor doreşte revenirea duratei mandatului preşedintelui la 4 ani

"În Constituţia actuală lucrurile sunt interpretabile, au fost interpretate, poţi să mergi până la marginea prăpastiei şi tot rămâi în limitele constituţionale, dar tot provoci nişte tensiuni inutile. Constituţia noastră are amprenta foarte adâncă a începutului anilor '90, când nu ştiam exact după ce model să ne luăm. Am luat din modelul franţuzesc, dar nu de tot, am luat, le-am amestecat. Constituţia s-a născut într-o perioadă efervescentă şi de atunci totuşi avem 25 de ani de experienţă. În 2003 a fost doar o nuanţare din varii motive şi nu toate modificările din 2003 sunt utile. De exemplu, eu foarte serios m-aş gândi la revenirea la un mandat de patru ani pentru preşedinte sau la un mandat de 5 ani pentru Parlament, dar să fie mandatul suprapus", a susţinut Kelemen Hunor, conform Agerpres.

Candidatul a arătat că din 2004 în permanenţă în România e campanie electorală şi că acea modificare referitoare la prelungirea duratei mandatului preşedintelui statului la 5 ani a fost o greşeală. 'Suntem într-o campanie permanentă, parcă nu mai vrem să ne oprim şi în 2016 iar avem două runde de alegeri. A fost o greşeală în 2003, trebuie să recunoaştem, cel puţin aşa citesc eu situaţia socială, politică de după 2003 şi ar trebui să se revină', a susţinut politicianul.

Citeşte şi: Alegeri prezidenţiale 2014. Kelemen Hunor: Autonomia e calea pentru prosperitatea comunităţii

În privinţa formei de guvernământ, Kelemen Hunor consideră că aceasta ar trebuie să fie republică parlamentară, cu preşedinte ales. 'Consider că România ar trebui să fie republică parlamentară, şi aici apare o oarecare contradicţie, dar mai există şi alte state care sunt republici parlamentare, dar preşedintele este ales prin vot direct. Şi trebuie delimitate atribuţiile preşedintelui de cele ale Executivului pentru ca să nu fie suprapuneri', a susţinut liderul UDMR.

În viziunea lui Kelemen Hunor, preşedintele statului nu ar trebui să aibă posibilitatea de a cântări cine va fi premierul, ci ar trebui să accepte ceea ce îi propune majoritatea. 'Dacă nu există o majoritate absolută, atunci formată din partide într-o coaliţie. Cu cine vin aceste partide, persoana care are capacitatea de a forma o majoritate trebuie acceptată şi trebuie numită pentru a forma un guvern. Eu cred că din acest punct de vedere o astfel de abordare ar asigura un echilibru mult mai puternic şi mult mai necesar în ceea ce priveşte relaţiile şi raporturile instituţionale, Preşedinte-Parlament, Preşedinte-Guvern, Guvern şi Parlament', a arătat candidatul.