ALEGERI RUSIA. Putin a câştigat detaşat al patrulea mandat, din primul tur. Încă 6 ani la Kremlin

UPDATE: Vladimir Putin a câştigat detaşat un nou mandat, întrunind 73,9% din voturi, după o numărătoare preliminară.

Toate sondajele la ieşirea de la urne îl indică pe Vladimir Putin drept câştigător al alegerilor prezidenţiale desfăşurate, duminică, în Rusia, transmit agenţiile de presă internaţionale.

Vladimir Putin: 73,9%

Pavel Grudinin: 11,2%
Vladimir Jirinovski: 6,7%
Xenia Sobceak: 2,5%

UPDATE: Franţa a anunţat că nu recunoaşte desfăşurarea alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea

"Franţa nu recunoaşte organizarea alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea, duminică. La patru ani de la anexarea ilegală a Republicii autonome Crimeea şi Sevastopolului, Franţa rămâne ferm ataşată restabilirii depline a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Punerea în discuţie prin forţă este contrară dreptului internaţional, inclusiv angajamentelor asumate de Federaţia Rusă", declarat Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat citat de agerpres.ro.

UPDATE: Autorităţi electorale ruse anunţă că examinează o serie de nereguli în alegerile prezidenţiale

Autorităţi electorale ruse au anunţat că examinează o serie de incidente cu privire la introducerea ilegală a unor buletine de vot în urne în alegerile ruse de duminică, scrie The Associated Press.

Unul dintre incidente a avut loc în localitatea Liuberţi, situată lângă capitala rusă. Irina Konovalova, preşedinta Comisiei electorale a regiunii Moscova, a anunţat că toate buletinele de vot din runa respectivă au fost declarate invalide, scrie news.ro.

De asemenea, într-o localitate din Extremul Orient, Artiom, un bărbat a introdus mai multe buletine de vot în urmă, potrivit Tatinei Gladhih, preşedinta comisiei electorale din regiune. Ea a anunţat că urna a fost sigilată, iar bărbatul respectiv arestat.

Comisia electorală centrală (CEC) rusă a anunţat la rândul ei că examinează acuzaţii cu privire la introducerea ilegală a unor buletine de vot în urne în regiunea Kemerovo, din Siberia.

UPDATE: Acuzaţii că au fost comise mii de acte frauduloase în secţiile de votare

Activiştii Opoziţiei din Rusia şi mai multe ONG-uri susţin că au sesizat peste o mie de nereguli la alegerile prezidenţiale din Rusia efectuate cu scopul de a truca datele privind participarea la urne în scrutinul în care Vladimir Putin va câştiga un nou mandat, relatează site-ul France 24. 

Potrivit organizaţiei ”Golos”, un ONG specializat în monitorizarea alegerilor, în cadrul alegerilor prezidenţiale de duminică au existat peste 1.800 de fraude, printre care umplerea urnelor cu buletine de vot invalidate, voturi multiple sau obstrucţionarea activităţii observatorilor.

Şi susţinătorii lui Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei din Rusia căruia i-a fost interzis să participe la alegeri, au precizat că au semnalat sute de cazuri de fraude, mai ales în Moscova şi Sankt Petersburg. Mai mult decât atât, activiştii Opoziţiei ruse au precizat că mai mulţi alegători au fost transportaţi cu autobuzul la secţii de votare de către Poliţie şi au fost distribuite cupoane de reduceri oamenilor care se prezintă la vot.

Comisia Electorală Centrală din Rusia a precizat că participarea la vot până la ora 12.00 a fost de 34.72%, record faţă de alegerile prezidenţiale precedente.

UPDATE: Şefa Comisiei electorale centrale anunţă o tentativă de atac informatic asupra site-ului instituţiei 

Comisia electorală centrală din Rusia a anunţat că site-ul său a fost ţinta unei încercări nereuşite de atac informatic în timpul alegerilor prezidenţiale. Preşedinta Comisiei, Ella Pamfilova, a declarat, pentru presă, că a fost vorba despre o tentativă de atac prin negarea distribuită a serviciului (DDoS) provenind de la computere din 15 ţări, fără să le numească.

Asemenea atacuri sunt foarte frecvente.

Eforturi de perturbare a site-ului au avut loc în timp ce alegători din Extremul Orient votau deja, însă ele au fost respinse de autorităţile ruse, a precizat Ella Pamfilova.

UPDATE: După ce a votat la un birou de votare din Moscova, Vladimir Putin a asigurat că va fi mulţumit cu orice scor care îi va permite să fie reales pentru al patrulea mandat.

Întrebat despre procentul de voturi pe care îl consideră satisfăcător, preşedintele rus a răspuns, conform imaginilor difuzate de AFP TV: "Nu contează, atâta timp cât îmi dă dreptul de a ocupa funcţia de preşedinte".

"Sunt sigur de programul pe care îl propun ţării", a adăugat el, prezentându-se la secţia de vot nr. 2151, din cadrul Academiei de Ştiinţe din Moscova, unde a votat de mai multe ori în ultimii ani, îmbrăcat în costum negru şi purtând o cravată vişinie.

Dacă niciunul dintre candidaţi nu reuseşte să adune 50% +1 din numărul total de voturi valabil exprimate, atunci va fi organizat un al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit sondajelor de opinie, acest lucru este puţin probabil, din moment ce Vladimir Putin pare să aibă sprijinul unei majorităţi covârşitoare a ruşilor.

La startul cursei electorale sunt aliniaţi opt candidaţi: Vladimir Putin (independent), Vladimir Jirinovski (Partidul Liberal Democrat), Pavel Grudinin (Partidul Comunist), Grigori Iavlinski (Iabloko), Boris Titov (Partidul Creşterii), Serghei Baburin (Uniunea Naţională a Rusiei), Maxim Suraikin (Comuniştii Rusiei) şi Ksenia Sobciak (Iniţiativa civică).

Marele absent al acestor alegeri este Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei din Rusia, căruia i-a fost interzis să candideze în cadrul alegerilor prezidenţiale din cauza unei condamnări.

Dacă niciunul dintre candidaţi nu reuşeşte să adune 50% +1 din numărul total de voturi valabil exprimate, atunci va fi organizat un al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit sondajelor de opinie, acest lucru este puţin probabil, din moment ce Vladimir Putin pare să aibă sprijinul unei majorităţi covârşitoare a ruşilor. 

Conform sondajelor de opinie, 71% dintre ruşi îl vor vota pe Vladimir Putin. Acesta este urmat la mare distanţă de Pavel Grudinin, care este creditat de 7% dintre cetăţenii Rusiei.

Liderul ultranaţionalist Vladimir Jirinovski are o susţinere de 5,7%, iar prezentatoarea tv Ksenia Sobciak, în vârstă de 36 de ani, candidata partidului Iniţiativa Civică, ar urma să fie votată de 1% dintre ruşi.

Conform estimărilor, rata de participare la vot va fi de peste 70%.

Pentru Vladimir Putin, este cel de-al patrulea mandat de preşedinte al Rusiei, după mai mult de 18 ani de când se află la conducerea ţării.  

Fost ofiţer KGB şi fost director al FSB, Putin a ajuns preşedinte al Rusiei după atacurile teroriste din 1999 din Moscova. În acest fel, foşti ofiţeri ai serviciilor de securitate ruse au preluat controlul politic şi au distrus perspectivele democraţiei reprezentative.

Ales prima dată la preşedinţie cu 53% din voturi în timp ce era şef de stat interimar după demisia predecesorului său Boris Elţîn, şi graţie unui război lansat în Cecenia după atentate sângeroase la Moscova, Putin a fost reales triumfal în 2004 cu peste 71% din voturi, aminteşte mediafax.ro.

Creşterea rapidă a nivelului de viaţă, permisă în special de creşterea cursului mondial al petrolului şi de o politică percepută ca restabilind locul ţării pe scena mondială, a alimentat această popularitate, potrivit sociologilor.

Cum arată Rusia lui Vladimir Putin, înaintea alegerilor prezidenţiale de duminică

Vladimir Putin, omul care a dominat scena politică din Rusia ultimilor 18 ani, este aproape de a câştiga un nou mandat de preşedinte al Rusiei în cadrul alegerilor de duminică, iar cel mai important obiectiv al liderului de la Kremlin îl reprezintă recâştigarea influenţei internaţionale a Rusiei.

Vladimir Putin a rămas cel mai puternic om din ţară după ce l-a propulsat, în 2008, la preşedinţie pe Dmitri Medvedev, unul dintre subordonaţii săi, Constituţia nepermiţându-i să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv.

În toţi aceşti ani, Putin a avut obiectivul a fost restaurarea influenţei Rusiei în lume, el catalogând colapsul Uniunii Sovietice drept ”cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea”. 

Intervenţia militară din Georgia din 2008 a fost primul pas agresiv făcut de Rusia lui Putin pe plan extern. Cu toate că a invadat Georgia, mesajul era adresat NATO şi SUA. Semnificaţiile acţiunii Rusiei din Georgia sunt importante deoarece scot în evidenţă anumite caracteristici perene ale politicii externe a Rusiei. Prin intervenţia în Georgia, Moscova a vrut să arate că o nouă Rusie, dezvoltată pe fundaţia intereselor sale naţionale, a dobândit un rol cu drepturi depline în afacerile globale. Kremlinul dorea să marcheze faptul că Rusia a redevenit un stat puternic pe arena internaţională, stat care trebuie să fie luat în considerare şi care îşi poate apăra interesele. Astfel, Rusia a încercat să-şi consolideze poziţia internaţională. Totodată, monopolul Occidentului, extinderea NATO spre est şi perspectiva aderării pentru Ucraina şi Georgia, oferită în urma summitului NATO de la Bucureşti din 2008, au făcut ca Moscova să reacţioneze şi să traseze o linie peste care Occidentul nu avea voie să treacă.

În anul 2014, Rusia a anexat Peninsula Crimeea, ca urmare a unui referendum, o manevră criticată dur de Occident, iar ulterior a oferit sprijin insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei în conflictul lor cu Guvernul de la Kiev. Potrivit datelor furnizate de ONU, peste 10.000 de personae au murit în urma conflictului din Ucraina Incursiunea Rusiei din Ucraina a atras mai multe sancţiuni economice aplicate de către SUA şi Uniunea Europeană. Operaţiunea din Ucraina i-a sporit prestigiul lui Putin în Rusia, dar a declanşat cea mai gravă criză de la sfârşitul Războiului Rece între Rusia şi Occident.

În 2015, Moscova a surpins cancelariile occidentale intevenind militar în Siria în susţinerea regimului Bashar al-Assad, mişcare ce a schimbat cursul conflictului sirian şi care i-a permis lui Bashar al-Assad să rămână la putere.

Veniturile ruşilor s-au dublat în primii zece ani sub conducerea lui Putin, salariile crescând cu 10% anual, dar acum stagnează aproape de nivelurile din 2010, potrivit Bloomberg. Un sondaj de opinie arată că aproape două treimi dintre ruşi nu au simţit că în ultimele 12 luni situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit şi aproape jumătate dintre ei nu se aşteaptă ca situaţia să se schimbe în următorul an. Anul trecut, veniturile disponibile au scăzut cu 1,7%, deşi guvernul prognoza o creştere de 0,2%. Iar companiile ruseşti nu au niciun motiv să majoreze salariile. Profiturile nete cumulate din perioada ianuarie-noiembrie 2017 sunt cu 4% mai mici faţă de perioada similară a anului anterior, scrie mediafax.ro.

Pe plan intern, Rusia se confruntă cu suficiente probleme: greve, salarii neplătite, condiţii scăzute de trai, corupţie, demografie în picaj sau sărăcie. În plus, economia Rusiei a fost afectată de sancţiunile impuse după anexarea Crimeei, dar şi după noile măsuri punitive aplicate după scandalul privind amestecul în algerile prezidenţiale americane din 2016.

În cadrul campaniei electorale, Putin a promis că va înjumătăţi numărul cetăţenilor care trăiesc în sărăcie, acum de 20 de milioane, şi că va majora cu 50% PIB-ul per capita până la mijlocul următorului deceniu. De asemenea, Putin a promis creşteri salariale şi reducerea nivelului de sărăcie.