Alegerile, sub dominaţia PSD

Putem să facem o analiză a performanţelor electorale întregistrate de principalii competitori, atât la general, cât şi în funcţie de regiuni şi de judeţe. Un astfel de demers este important, deoarece el poate ajuta la demistificarea acelor opinii care susţin că rezultatul PSD-ului reprezintă o victorie à la Pirus, argumentul fiind că scorul social-democraţilor nu a depăşit pragul electoral de 40%.

În primul rând trebuie notat că scorul obţinut de stânga românească este o îmbunătăţire a rezultatului obţinut la alegerile pentru PE de acum cinci ani, în contextul în care prezenţa la vot a fost mult mai mare. Însă, cel mai important lucru pe care îl putem observa este că Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut mai multe voturi decât scorurile cumulate ale partidelor de pe locurile 2 şi 3 şi de peste două ori mai multe voturi decât PNL-ul, care s-a clasat pe poziţia secundă. De fapt, victoria obţinută de partidele ce compun stânga este cu atât mai mare cu cât nu există categorie socio-demografică de votanți în rândul căreia PSD-ul să fi fost învins de vreun partid din opoziție.

Acest trend pozitiv se menţine şi dacă ne uităm la situaţia electorală defalcată pe judeţe şi regiuni. Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut scoruri relativ constante atât în Muntenia, cât şi în Moldova, în judeţele din aceste regiuni scorurile fiind în mod constant cantonate în jurul valorii de 37-45%. Această constanţă a victoriilor electorale se menţine, ce-i drept cu valori mai scăzute, şi în Ardeal, dacă eliminăm din analiză judeţele câştigate de UDMR – adică Satu Mare, Sălaj, Harghita şi Covasna – , şi judeţul Alba, singura victorie a PDL din toată ţara. Însă, trebuie precizat că în mod tradiţional judeţele din Ardeal nu votează cu stânga din România şi că aici există şi comunitatea maghiară, care merge pe mâna UDMR-ului şi a celorlalte partide etnice.

În schimb, PSD-ul a reuşit să recucerească acele judeţe din Moldova în care PDL-ul reuşise să obţină în alegerile precedente o serie de rezultate semnificative. Din acest punct de vedere, cel mai bune exemplu este ceea ce s-a întâmplat la Neamţ, unde liderul PDL de acolo, primarul municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan reuşise să organizeze un aparat de partid destul de eficient în strângerea voturilor. Însă, duminică PSD-ul a învins într-un mod categoric organizaţia locală PDL, raportul fiind de 43,15% la 9,29%, în contextul în care cel supranumit „Pinalti” a trecut de partea PMP.

Pe de altă parte, judeţele din Muntenia şi din Oltenia rămân în continuare fiefuri electorale ale PSD, rezultatele de aici depăşind în anumite cazuri pragurile de 50 şi chiar 55 de procente. În acest sens, cele mai bune exemple rămân judeţele Mehedinţi (51,02% pentru PSD), Dolj (55,98%), Olt (58,51%) sau Giurgiu (55,18%).

Toate aceste detalii sunt importante deoarece ele demonstrează modul categoric în care actuala putere s-a menţinut pe primul loc în topul preferinţelor românilor, în ciuda plecării PNL-ului de la guvernare şi a propagandei practicate asiduu de jurnaliştii încă loiali fostului regim Băsescu-PDL. Astfel, perspectivele pentru alegerile prezidenţiale sunt cât se poate de favorabile, mai ales că vorbim despre o victorie pe toată linia înregistrată în scrutinul pentru PE.