Alexandru Rafila: ”Va exista o creștere, dar eu am o speranță!”
Virulența noului coronavirus ar putea scădea în timp, odată cu creșterea numărului de infecții, spune profesorul Alexandru Rafila, care a arătat, joi, la Digi24, că în afară de SARS și MERS, în lume mai sunt patru tipuri de coronavirusuri care produc răceli absolut banale.
Alexandru Rafila a constatat că în ciuda creșterii numărului de cazuri de infecții în Europa, există o evoluție mai favorabilă decât ceea ce se întâmpla în primăvară. România a fost până de curând pe primul loc la mortalitate COVID în UE, dar recent a fost depășită la numărul de infecții - și deci, și la mortalitate - de țări care au o populație mult mai mare. Cu toate acestea, în aceste țări, mortalitatea este mai scăzută decât era în primăvară, ceea ce arată fie că sistemele de sănătate și-au adaptat schemele de tratament, fie că este vorba de persoane mai tinere care se îmbolnăvesc, în timp ce persoanele la risc sunt protejate mai bine, a explicat profesorul Alexandru Rafila, potrivit Digi 24.
„Eu am o singură speranță: este ca virulența acestui microorganism să scadă în timp și chiar dacă va produce infecții, să producă în general infecții ușoare. Nu este singurul coronavirus. Mai există, în afară de cele două cunoscute, SARS și MERS, mai există patru coronavirusuri care produc niște răceli absolut banale în sezonul rece și poate că toate aceste mutații care se întâmplă prin pasaje repetate la om nu vor duce neapărat la o creștere a virulenței, poate că vor duce la o scădere a virulenței”, a arătat Alexandru Rafila.
„Eu am o speranță, care nu-mi dau seama dacă este fundamentată de evoluția bolii sau de adaptabilitatea sistemelor de sănătate”, a punctat președintele Societății Române de Microbiologie.
El a subliniat că este o discuție pur teoretică și că nu s-a constatat deocamdată științific o scădere a virulenței virusului, însă sunt indicii că lucrurile pot evolua în mai bine în această pandemie. „Eu observ că țările care au un număr mare de cazuri, mai mare decât România, au indicatori mai buni în ceea ce privește sistemul de sănătate, presiunea asupra sistemului de sănătate, proporția de cazuri grave, proporția de decese și acesta este un lucru îmbucurător. Probabil că s-au adaptat sistemele de sănătate și au reușit să protejeze categoriile vulnerabile, care fac forme grave ale bolii”, a arătat profesorul Rafila.
„Vă dau un exemplu: Franța. Are 7.000 de cazuri noi pe zi, adică, proporțional, Franța are mai mult decât are România, noi suntem la o incidență cumulată de 85 la 100.000 de locuitori, Franța are 130, Spania este la 240. Nu mai observăm aceleași probleme care erau în primăvară. Mortalitatea este mult mai mică. Atunci, ori sistemele de sănătate s-au adaptat, s-au adoptat schemele terapeutice, astfel încât pacienții să nu mai aibă forme așa de grave și mortalitatea s-a redus; sau faptul că în general se îmbolnăvesc persoane tinere și au reușit să implementeze strategii care să evite infectarea persoanelor vulnerabile a dus la reducerea impactului asupra sistemului de sănătate”, a explicat Alexandru Rafila.
Ştirile orei
ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ
NOOBZ.ro