ALINA BICA, trecută în arest la domiciliu. Decizia magistraţiilor nu este DEFINITIVĂ

Magistraţii au decis înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pentru ALINA BICA. Decizia magistraţiilor nu este definitivă și nici obligatorie. Procurorii au timp 48 de ore să conteste decizia judecătorilor. Alina Bica nu poate ieși de după gratii pentru că are o decizie de arest preventiv și în Dosarul ANRP.

UPDATE: Minuta instanţei

În baza art.242 alin.2 Cod procedură penală dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatei Bica Alina Mihaela cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 zile, de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri. În baza art.221 alin.1 şi 2 Cod procedură penală, pe durata arestului la domiciliu inculpata are următoarele obligaţii: - să nu părăsească imobilul în care locuieşte, fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura;

- să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemată;

- să nu comunice cu restul inculpaţilor din prezenta cauză ori cu martorii, direct sau indirect.

Atrage atenţia inculpatei că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor ce îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

Dispune punerea în libertate a inculpatei de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 22/U din 22 noiembrie 2014 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr.4101/1/2014, dacă nu este reţinută sau arestată în altă cauză. În baza art. 348 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 207 alin. 4 şi alin. 6 Cod procedură penală, menţine măsura arestului la domiciliu a inculpaţilor Bogdan Dragoş George , Alexandru Lăcrămioara, Nuţiu Emil, Dumitrean Nicoleta Crinuţa.

În temeiul art.242 Cod procedură penală, respinge, ca nefondată, cererea formulată de inculpata Alexandru Lăcrămioara de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.

Respinge ca nefondată cererea formulată de inculpatul Nuţiu Emil de încuviinţare a părăsirii domiciliului pentru prezentarea la Universitatea „Petru Maior” Târgu Mureş în vederea desfăşurării activităţii de cadru didactic.

Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare. Stabileşte termen la data de 2 aprilie 2015, sala Secţiilor Unite, ora 900 pentru punerea în discuţie a măsurilor preventive privind pe inculpaţii Bica Alina Mihaela, Bogdan Dragoş George, Alexandru Lăcrămioara, Nuţiu Emil, Dumitrean Nicoleta Crinuţa, Diacomatu Sergiu Ionuţ, Teodorescu Cătălin Florin, Vasilescu Oana şi Gheorghe Stelian, cu citarea acestora şi încunoştinţarea apărătorilor aleşi. Pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu, azi 13 martie 2015.

Alina Bica a obținut din partea judecătorilor măsura arestului la domiciliu în dosarul Bica1 în care fosta șefă a DIICOT a fost trimisă în judecată în calitate de membru al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor și în care Gheorghe Stelian ar fi primit desăgubiri de 62 de milioane de euro.

Decizia nu e definitivă și nici obligatorie. Procurorii au la dispoziție 48 de ore pentru a contesta decizia judecătorilor.

Decizia judecătorilor nu va putea fi pusă în aplicare, dat fiind faptul că Bica se află în arest preventiv și în dosarul Bica2, în care este implicat și omul de afaceri Dorin Cocoș. Avocații au făcut demersuri pentru obținerea arestului la domiciliu și în cazul acestui dosar, însă judecătorii au menținut arestul preventiv.

Pentru ca Alina Bica să poată fi arestată la domiciliu, avocații trebuie să obțină decizii favorabile în ambele dosare. Astfel, Bica va rămâne în arestul Poliției Capitalei, chiar dacă a primit arest la domiciliu din partea judecătorilor în primul dosar.

În 22 noiembrie, Alina Bica, Emil Nuțiu, Lăcrimioara Alexandru și Dragoș Bogdan au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. Ei au făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, care, în martie 2011, a aprobat să i se plătească omului de afaceri Stelian Gheorghe suma de 377.282.300 lei, care reprezenta despăgubiri pentru un teren din București, ce valora, în realitate, mult mai puțin.

A condus la un prejudiciu de 263.327.559 lei, echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentând supraevaluarea.