Alina Gorghiu – un abonat la bugetul de stat
Privind-o pe co-președinta Partidului Național Liberal, Alina Gorghiu, am putea fi tentați să admirăm o tânără puternică, un exponat al elitei noii generații de politicieni care a reușit să se impună în jungla vieții publice din România și care încearcă să ofere o direcție cu adevărat de dreapta unui partid dominat acum de baroni PDL. Dar, din păcate, această analiză ar fi una complet greșită.
Dezvăluirile de săptămâna trecută despre contractele casei de avocatură în care a activat doamna Gorghiu ne arată un lucru care dezamăgește foarte mulți români care cred cu adevărat în viziunea de dreapta. Alina Gorghiu, la fel ca foarte mulți dintre politicienii români care s-au îmbogățit din afaceri după revoluție, a fost abonată la banii publici și a profitat la maxim de relațiile ei pentru a-și face plinul declarației de avere din bugetul de stat.
Privind spre sumele declarate de șefa PNL în actele oficiale, am putea spera că aceasta este un prototip al tinerilor care vor să devină antreprenori, care vor să trăiască într-o Românie capitalistă modernă. Ne-am înșela – zecile mii de euro înregistrate în declarațiile de avere anuale nu arată decât încasări semnificative obținute din domeniul public, de la companii de stat, alături de dividende din casa de avocatură care era abonată tot la contracte cu statul.
În 2007 Alina Gorghiu avea în jur de 15.000 de euro în conturi, o parte dintr-un teren din Mogoșoaia, datorii la bancă de 33.000 de euro. Câștiga 6.000 de lei din funcția de consilier de sector și a avut venituri mari din indemnizațiile obținute ca membru al consiliilor de administrație de la Teletrans și Imprimeria Națională – companii de stat.
În 2008-2009 aceasta a început să facă bani din funția de consilier al președintelui AVAS, cam 10.000 de lei pe lună. Cu adevărat un salariu de simplu bugetar! În 2010 ea devine arbitru la Camera de Comerț și Industrie a României, al cărei președinte era Mihail Vlasov, anchetat penal de DNA. Creditul pentru casă – făcut prin ANL – i-a permis să-și cumpere o vilă în complexul Cartier Parcului, locul preferat al privilegiaților României. Prețul pentru locuința de 125 metri pătrați - 30.000 de euro.
2012-2013 a însemnat colaborarea atât cu Camera Consultanților Fiscali, cât și funcție în Curtea de Arbitraj Comercial Internațional, care au adus venituri de multe mii de euro – vreo 8.000 la cursul zilei. Iar 2014 a însemnat venituri de 140.000 de lei de la biroul de mediere, datorită legii pe care aceasta a susținut-o în Parlament.
Din păcate în România a fi „de dreapta” nu a însemnat decât să-ți faci o firmă care are contracte cu statul. Acest tip de antreprenoriat prost înțeles a generat unele dintre cele mai mari găuri în bugetul de stat și ne-au încetinit ritmul de dezvoltare semnificativ. Liberalii României, chiar și cei tineri, se dovedesc a fi doar niște bugetari privilegiați. Trist!