Kapadi a arătat că implicaţiile prelungirii speranţei de viaţă aruncă o nouă lumină asupra bolilor legate de vâstele înaintate de pildă Alzheimer şi Parkinson.
“Spre deosebire de anii de pionierat, când foloseam mutaţii în gene unice, acum folosim mutaţii într-o clasă de gene care conduc diverse procese”, a spus Kapahi, care a arătat că dificultatea de a găsi gena responsabilă de o viaţă lungă şi sănătoasă este explicabilă acum, când s-a descoperit că efectul este dat de interacţiunea între mai multe gene.
Următorul pas al cercetătorilor este de a testa modificările genetice pe multiple gene pe şoareci de laborator, pentru a vedea dacă rezultatele pot fi reproduse şi la mamifere. În acest din urmă caz va exista certitudinea că oamenii vor putea trăi mult mai mult.
Nu vrem să descoperim cheia vieţii veşnice, au arătat cercetătorii, ci să găsim terapii pentru bolile bătrâneţii, ceea ce va permite salvarea cheltuielilor făcute de societate pentru tratarea lor.