Ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat la MAE. Diplomatul a venit cu o notă de protest. Vezi reacția MAE

Update. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează, miercuri, că nu a putut să accepte primirea unei note de protest din partea ambasadorului Ungariei la București, Zakonyi Botond, cu ocazia convocării acestuia la sediul MAE, din dispoziția ministrul român Bogdan Aurescu.

"Având în vedere scopul convocării ambasadorului Zakonyi Botond la sediul MAE — adică pentru transmiterea poziției României față de intenția Ungariei de a ridica un gard la frontiera cu țara noastră — conform practicii diplomatice, primirea unei astfel de note nu putea fi acceptată. Practic, partea ungară a dorit să deturneze scopul convocării prin înmânarea notei menționate, aspect inacceptabil atât pe formă, cât și pe fond pentru partea română", se arată într-un comunicat al MAE.

Ministrul de externe, Bogdau Aurescu, a dispus convocarea ambasadorului Ungariei, iar aspectele transmise au vizat "anunțul părții ungare privind proiectul construirii unui gard la granița cu România; declarațiile inacceptabile formulate de ministrul afacerilor externe al Ungariei, Peter Szijjarto, la adresa premierului român, Victor Ponta; vizita privată în România a lui Katalin Szili, comisar al prim-ministrului la secretariatul de stat pentru politica națională din cadrul Oficiului Primului Ministru (8-10 septembrie 2015)".

În cadrul discuțiilor, arată MAE, partea română a transmis cu prioritate preocuparea față de tendința manifestă a părții ungare "de a atrage România într-o dispută artificială", care să se substituie problemelor pe care oficialii ungari le au de gestionat în contextul european actual, marcat de criza migranților.

"Secretarul de stat român a transmis în mod clar mesajul că partea română nu dorește ca accentul discuțiilor să continue să fie plasat pe o escaladare a declarațiilor publice, în detrimentul cooperării și identificării unor soluții pertinente, în spirit european, la provocările comune actuale", se precizează în comunicat.

Citeşte şi:  PONTA, despre atitudinea autorităţile ungare în criza refugiaţilor: Nu are legătură cu ideea de Europa

Ciamba a reiterat poziția prezentată de MAE privind ridicarea unui gard la granița dintre două state membre UE, care "nu este un gest corect din punct de vedere politic și este contrar spiritului european".

Această poziție fusese comunicată de partea română la momentul la care a fost informată de către partea ungară cu puțin timp înainte ca subiectul să fie făcut public.

Totodată, George Ciamba a arătat că, în calitate de parteneri strategici, partea română ar fi apreciat o analiză comună prealabilă pentru evaluarea impactului și a necesității unui astfel de proiect, în vederea unor eventuale măsuri agreate bilateral.

"Atitudinea părții ungare a surprins autoritățile române, în condițiile în care cooperarea dintre cele două state pe dimensiunea transfrontalieră, polițienească a fost una constant bună și, în consecință, ar fi trebuit să permită o analiză comună. În plus, a menționat că, din perspectiva părții române, la acest moment nu se înregistrează o situație de fapt care să confirme presiunea migraționistă invocată de autoritățile ungare în zona în care se dorește construirea gardului și, astfel, este de neînțeles graba cu care partea ungară realizează acest proiect. A subliniat că partea română pornește de la înțelegerea că spiritul european are la bază cooperarea și înțelegerea reciprocă, aceasta fiind, de altfel, conduita în care a abordat relația bilaterală", mai arată MAE.

Ministerul subliniază că "acest gen de angajament este așteptat și din partea Ungariei", altfel relația bilaterală dintre cele două state, de Parteneriat Strategic, nu va putea fi construită în mod real, "pe baze de încredere reciprocă și într-un spirit de cooperare pragmatică".

Conform comunicatului citat, oficialul român a subliniat că este "inacceptabil" ca un ministru al Afacerilor Externe dintr-un stat european să lanseze public atacuri la adresa unui premier dintr-un alt stat european, inclusiv cu referire la teze legate de teme și situații care țin de politica internă a statului respectiv.

"George Ciamba a apreciat că afirmațiile ministrului de externe ungar sunt complet lipsite de respect față de persoana premierului, a Guvernului României și față de autoritățile statului român și se înscriu în acest joc de escaladare și dispută artificială, menit să atragă atenția de la problemele reale", susține MAE.

Referitor la aderarea României la Schengen, partea română și-a exprimat surprinderea și a cerut explicații față de afirmațiile "nefondate" ale părții ungare dintr-un comunicat emis marți, amintind că România a îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la acest spațiu și se comportă deja ca un stat de facto asigurând la cele mai înalte standarde securitatea unei largi părți a frontierei externe a UE, se arată în comunicat.

De altfel, completează MAE, îndeplinirea criteriilor a fost recunoscută inclusiv de Ungaria, care a susținut, până în prezent, în mod constant și vocal, adoptarea, cât mai rapid posibil, a unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen.

"Secretarul de stat a exprimat nedumerirea față de această abordare, care este contrară evaluărilor Comisiei Europene, precum și relației și spiritului de parteneriat dintre cele două state. De asemenea, a exprimat surprinderea și neînțelegerea părții române față de vizita în România a comisarului prim-ministrului ungar pentru formularea conceptelor de autonomie în statele din zona Bazinului Carpatic, care a avut întâlniri cu reprezentanții minorității maghiare din România și, în acest context, și-a arogat rolul de coordonator al acestora în demersurile lor de definire și obținere a autonomiei teritoriale pe criteriul etnic", se mai menționează în comunicat.

Partea română consideră "inacceptabilă" o astfel de ingerință în afacerile interne și dezaprobă orice demersuri de acest fel, care creează disensiuni și afectează climatul de conviețuire interetnică, subliniază MAE.