Amendamentele controversate nu trec în Parlament

Controversatul amendament propus de deputatul Florin Iordache, care prevedea eliminarea din dosarele de corupţie a interceptărilor obţinute prin mandate de siguranţă naţională a fost respins de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Deputaţii-jurişti au acceptat, astfel, amendamentul formulat de SRI şi Ministerul Justiţiei la Codul de Procedură Penală, care permite folosirea unor astfel de interceptări.

Şeful Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Gheorghe Florea, le-a propus deputaţilor-jurişti un amendament care prevede că judecătorul poate dispune informarea avocatului cu privire la interceptările telefonice în care apar elemente pentru construirea strategiei de apărare. Astfel, inculpatul poate afla şi el, imediat, dacă este interceptat. Amendamentul a fost preluat de deputaţii UDMR din comisie şi urmează să fie analizat şi ulterior supus la vot.

Un alt amendament, depus de Tudor Chiuariu (PNL), preşedintele Comisiei Juridice din Senat, se referă la extinderea atribuţiilor judecătorului de cameră preliminară. Potrivit amendamentului, "obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea legalităţii şi a aparenţei de temeinicie a sesizării instanţei, verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală".

Dezbaterile din Comisiile juridice de la Camera Deputaţilor şi Senat pe marginea amedamentelor denotă preocuparea parlamentarilor în sensul actualizării şi reformării procedurilor judiciare în conformitate cu prevederile similare existente în majoritatea statelor europene. Spre exemplu, România se aliniază normelor privind tolernaţa zero faţă de corupţie. Organele de anchetă vor avea posibilitatea de a intercepta persoanele implicate în dosare de corupţie într-un registru simplificat, fără a fi necesar un traseu procedural complicat şi presărat cu dificultăţi birocratice.

În ceea ce priveşte propunerea ca judecătorii să informeze avocaţii privind interceptările telefonice în care apar elemente pentru construirea strategici de apărare, Comisia juridică de la Camera Deputaţilor urmează să se pronuţe în viitoarea şedinţă. Cert este însă că informarea avocatului implică comunicarea implicită şi a clientului pe care avocatul îl reprezintă. Astfel, din punct de vedere tehnic, există la prima vedere o serie de dificultăţi prin care acesta ar urma să fie pus în aplicare. Or, esenţial este ca rechizitoriul în dosarele de corupţie să nu fie periclitat de stabilirea unor prevederi care vor fi dificil de pus în practică.

Nu în ultimul rând, amendamentul propus de Tudor Chiuariu referitor la extinderea atribuţiilor judecătorului de cameră preliminară conţine o serie de inadvertenţe. Conform informaţiilor apărute în presă, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a semnalat Comisiei juridice că un asemenea amendament este neconstituţional. Potrivit CSM, procurorul este titularul acţiunii penale şi prin Constituţie este cel care dispune trimiterea în judecată. În plus, potrivit unor surse din mediul juridic, camera preliminară nu are voie să se pronunţe pe fondul cauzei.