ANAF cere simplificarea procesului de administrare a impozitului pe veniturile persoanelor fizice

Totodată, la cererea MFP, ANAF precizează a transmis și câteva observații la Amendamentele primite de la Comisia de buget finanțe a Camerei Deputaților la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgența a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Astfel, ANAF solicită Ministerului revizuirea procedurii privind stabilirea plăților anticipate cu titlu de impozit, după cum urmează: 1. Stabilirea efectuării plăților anticipate cu titlu de impozit, în două rate egale, cu termene scadente în 25 iulie și 25 noiembrie, în loc de 4 rate egale, cum este în prezent.

ANAF cere menținerea dispoziției potrivit căreia, în cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute de lege, contribuabilii au obligația efectuării plăților anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent (este cazul contribuabililor care vor depune formularul 200 "Declarație privind veniturile realizate din România" după data de 25 iulie). Astfel, ca situație de excepție, plățile anticipate cu titlu de impozit se vor stabili de organul fiscal, la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent, prin emiterea unei decizii de impunere (formular 260). Totodată, în această situație, ANAF propune ca după depunerea formularului 200, recalcularea plăților anticipate cu titlu de impozit și emiterea unei noi decizii de impunere (de recalculare a plăților anticipate, pe baza venitului estimat/realizat) să se efectueze numai în situația în care, suma reprezentând impozit stabilit inițial (fiecare tranșă stabilită la nivelul impozitului datorat pentru ultimul termen de plată al anului precedent) diferă cu cel puțin 20% față de suma reprezentând impozit recalculat (stabilit pe baza venitului realizat în anul precedent/estimat pentru anul de impunere).

ANAF precizează că avantajele acestei propuneri constau în: eliminarea confuziei care se creează în rândul contribuabililor cu privire la sumele datorate, prin emiterea în cele mai multe cazuri, a unei singure decizii de impunere în cursul anului; reducerea numărului de plăți efectuate în cursul anului, respectiv două plăți în loc de patru plăți, cum este în prezent; simplificarea procedurii de stabilire a plăților anticipate și reducerea costurilor de administrare prin reducerea numărului de operațiuni efectuate de organul fiscal referitoare la recalcularea plăților anticipate, emiterea și comunicarea deciziilor de impunere de recalculare a plăților anticipate.

ANAF cere simplificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor anuale din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr de până la 5 contracte de închiriere în valută.

Conform ANAF, avantajele acestor reglementări constau în eliminarea obligației de completare și depunere de către contribuabilii care au contracte de închiriere în valută, a declarației privind veniturile realizate (formular 200); simplificarea modului de stabilire a venitului anual prin utilizarea unui curs unic de schimb valutar pentru evaluarea venitului, în scopul evitării depunerii unei declarații în plus; simplificarea procesului de administrare prin eliminarea unor operațiuni de procesare a declarațiilor privind veniturile realizate (formularele 200), emiterea și comunicarea deciziilor de impunere anuale; reducerea costurilor de administrare având în vedere că, pentru un contribuabil se va emite numai decizia de impunere de plăți anticipate (formular 260), impozitul stabilit în cursul anului fiind impozit final.

De asemenea, propunerea vizează și simplificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr de până la 5 contracte de închiriere inclusiv, prin stabilirea venitului net anual la nivelul categoriei de venit.

ANAF propune modificarea sistemului de impunere a veniturilor din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr de până la 5 contracte inclusiv, prin cumularea veniturilor obținute din respectivele contracte, la nivelul categoriei de venit.

Avantajele acestei propuneri sunt: cunoașterea de către contribuabili a sumelor datorate și facilitarea plății acestora, prin emiterea unei singure decizii de impunere (formular 260); eliminarea obligației de completare și depunere de către contribuabili a declarației privind veniturile realizate (formular 200); simplificarea procesului de administrare prin eliminarea unor operațiuni privind procesarea declarațiilor privind veniturile realizate (formularele 200), emiterea și comunicarea deciziilor de impunere anuale.

De asemenea, ANAF propune simplificarea procedurii de stabilire a impozitului pe veniturile din transferul, prin executare silită, a proprietăților imobiliare din patrimoniul personal.

În cazul transferului de proprietate a bunurilor imobile prin procedura de executare silită, obligația stabilirii și reținerii impozitului să revină organului de executare silită, în momentul valorificării bunului imobil.

ANAF susține că avantajele acestei propuneri sunt: eliminarea obligativității contribuabilului de a depune declarația fiscală aferentă în cele zece zile de la data transferului, în vederea calculării impozitului; eliminarea obligativității organului fiscal de a calcula și încasa impozitului datorat de către contribuabil, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere; contribuie la creșterea încasărilor la bugetul de stat.

Potrivit comunicatului, toate aceste propuneri, precum și altele, vor fi supuse de către ANAF spre analiză și adoptare de către Ministerul Finanțelor Publice care va decide oportunitatea modificării Codului Fiscal în consecință.