Analiştii comentează sloganurile candidaţilor: PSD- un mesaj corect, ACL- frază goală, PMP- slogan cu tupeu

Potrivit acestora, sloganurile 'nu apar datorită unei inspiraţii', ele fiind mai degrabă rezultatul unui efort de cercetare al focus grupurilor.

'Sloganurile sunt elemente obligatorii într-o campanie. Sloganul a contat însă cândva, fiind un fel de chintesenţă a ideii de campanie. Acum sloganurile joacă un rol absolut marginal', este de părere Cristian Pârvulescu (Asociaţia Pro Democraţia).

Totuşi, chiar dacă 'sloganul nu te face să câştigi campania', el ajută în comunicarea cu alegătorii fiindcă, aşa cum susţine Alfred Bulai, 'rămân nişte idei în mintea oamenilor'.

În ce priveşte sloganul ales de către candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, 'Preşedintele care uneşte', analistul Alfred Bulai consideră că acesta este unul care respectă 'linia politică a PSD'.

'Nu cred că este extraordinar, dar, pe fondul crizei şi disparităţilor politice, este singurul mesaj pe care ni-l spune. Este un mesaj al PSD, pentru că ei au început, acum 20 de ani, cu sloganul acela 'Un preşedinte pentru liniştea noastră'. Deci, este într-o linie politică a PSD', declară acesta.

Şi analistul Radu Magdin este de părere că liderul social-democrat a optat pentru 'un mesaj unitar, relativ clasic, al stângii'. 'Sloganul este puternic prin antiteza implicită la Traian Băsescu şi începutul unei noi ere politice', subliniază analistul.

De asemenea, analistul Cristian Pârvulescu consideră că sloganul lui Victor Ponta este 'inspirat din acţiunea USL, şi anume aceea de a unifica acolo unde Traian Băsescu ar fi despărţit'.

'Întregul program al lui Ponta este centrat pe ideea preşedintelui unificator cu, pe de altă parte, o foarte interesantă referinţă la Marea Unire. Ponta sugerează destul de clar că şi-ar dori să fie preşedintele României în 2018, când se vor sărbători 100 de ani de la Marea Unire. Această referinţă, în care unii văd elemente naţionaliste, a contat pentru a adopta acest slogan, folosit în paralel cu 'Mândri că suntem români', care, aparent, a prins în alegerile europarlamentare', afirmă Pârvulescu.

Analistul Marius Pieleanu consideră că mesajul de tipul 'preşedintelui care uneşte' este unul care se adresează 'aproape tuturor românilor'.

'Este vorba nu numai de o unire teritorială cu Republica Moldova, dar este vorba şi despre cel care uneşte o ţară încă dezbinată ca populaţie. Sloganul are dublă semnificaţie. Este un mesaj bine ales al PSD', spune analistul.

Adrian Moraru (Institutul pentru Politici Publice) susţine că, deşi sloganul candidatului stângii poartă 'un mesaj corect', el se adresează mai degrabă unui 'consumator puternic de televiziune şi de scandal politic'.

'Este un mesaj corect. Problema este că face trimitere la ceva ce pare mai degrabă interesul unui grup de public care este consumator puternic de televiziune şi de scandal politic, iar în România, contrar a ceea ce se crede, majoritatea populaţiei nu urmăreşte zilnic ştiri politice. Ideea cu unirea sugerează că, dincolo de scandalurile zilnice, el este un om care uneşte. Astfel, mesajul poate să dea un semnal de schimbare a modului în care se face politică în România', susţine Moraru.

Despre sloganul candidatului ACL, Klaus Iohannis, 'România lucrului bine făcut', analiştii spun că liberalul a mizat pe 'cartea etnică'.

Analistul Adrian Moraru adaugă că, în opinia sa, edilul Sibiului a riscat făcând apel la originile sale etnice în campania electorală.

'Domnul Iohannis încearcă să-şi lege numele şi promisiunea unui eventual mandat de această eficienţă generică a grupului etnic din care provine, dar nu ştiu dacă îi foloseşte. Poate a fost şi uşor riscant să joace această carte etnică fiindcă a deschis nişte canale de atac împotriva sa. Ce n-am înţeles, dincolo de bine făcut, cum se face bine? Nu se înţelege şi nu cred că este percutant deloc', susţine Moraru.

Şi analistul Radu Magdin spune că, în opinia sa, Klaus Iohannis 'încearcă să capitalizeze din stereotipia neamţului, mizând pe ideea preciziei şi pe profesionalismul prezumat de originea germană'.

Cristian Pârvulescu, de asemenea, consideră că sloganul ales de către candidatul ACL în alegerile prezidenţiale este rezultatul încercării de a crea o legătură între alegătorii români şi candidatul Iohannis.

'Sloganul este tot rezultatul unui focus grup. Ce leagă românii de un etnic german? Lucrul bine făcut. Şi atunci cum poţi să sugerezi că ai un candidat german care reprezintă lucrurile bine făcute, fără să spui că e german. 'România lucrului bine făcut' mi se pare că le-a venit în mod aproape firesc în minte în momentul în care s-au gândit la un slogan pentru Iohannis', afirmă Pârvulescu.

La rândul său, Marius Pieleanu afirmă că sloganul lui Klaus Iohannis este determinat, în primul rând, de originea etnică, fiindcă 'ştim că nemţii sunt oameni foarte bine organizaţi, care realizează lucruri foarte bine făcute'.

Alfred Bulai, pe de altă parte, apreciază că sloganul ales de către candidatul ACL este lipsit de conţinut: 'E o frază care nu are niciun sens. Încearcă să sugereze stereotipul neamţului care lucrează bine, dar asta poate avea două ţăişuri şi nu ne spune nimic altceva. Este o chestie absolut goală.

Candidatul independent Călin Popescu-Tăriceanu a optat pentru un slogan care se adresează, în principal, liberalilor - 'De partea ta, bunăstare şi respect' -, apreciază analiştii consultaţi.

'Sloganul 'De partea ta' a fost folosit de ALDE, în acest an, în mai multe ţări din Europa. El sugerează dimensiunea liberală pe care o vrea Tăriceanu, iar 'bunăstare şi respect' sunt lucruri cerute de societatea românească. Bunăstarea se leagă de guvernarea lui Tăriceanu, iar 'respectul' este un cuvânt-forţă. Ideea de respect a lipsit', afirmă analistul Alfred Bulai.

Marius Pieleanu susţine că sloganul lui Călin Popescu Tăriceanu se bazează pe 'tradiţia liberală curată şi pe activitatea sa ca premier'.

'Este un premier cu foarte bune rezultate din perspectivă publică, a populaţiei. Din acest punct de vedere, mi se pare un mesaj nimerit şi care se adresează curat electoratului naţional-liberal', spune analistul.

Radu Magdin, la rândul său, remarcă faptul că, prin 'bunăstare şi respect', Călin Popescu-Tăriceanu 'face referire implicită la perioada sa guvernamentală, pre-criză, când oamenii trăiau mai bine'.

Cristian Pârvulescu susţine că Tăriceanu încearcă, prin sloganul ales, să se situeze de partea alegătorului şi a binelui, în general.

'Vrea să sugereze, pe de-o parte, clasa mijlocie prosperă, care a existat în timpul prim-ministeriatului său. Asta înseamnă 'de partea ta', cu atât mai mult cu cât acuza faţă de politicieni e că ei încearcă să-şi ia partea. Şi aici este o sugestie a binelui. Vrea să sugereze că este ceva care există în trecut, există o experienţă guvernamentală pe care unii o apreciază acum, după criză sau în plină criză, ca fiind o experienţă bună', spune Pârvulescu.

Pe de altă parte, analistul Adrian Moraru este de părere că un astfel de slogan i s-ar fi potrivit mai bine unui candidat antisistem.

'Lucrul acesta cu 'De partea ta' ţine mai degrabă de nişte candidaţi care se pretind sau chiar sunt din afara sistemului. Pe domnul Tăriceanu nu îl prinde foarte bine această carte, pentru că el a fost în politica mare, a fost premier, este al doilea om în statul român', susţine acesta.

Sloganul candidatului independent Teodor Meleşcanu - 'Competent şi bun român' - se pliază pe 'profilul' candidatului, în opinia analistului Marius Pieleanu.

'Ăsta e profilul lui. Aşa a fost întotdeauna. Meleşcanu a trecut mai degrabă ca un tip tehnocrat, dovadă că a ocupat multe ministere diferite, iar faptul că a lucrat la SIE întăreşte ideea unui bun român', spune analistul.

Şi Radu Magdin afirmă că Teodor Meleşcanu 'pune accentul pe profesionalism şi pe apărarea interesului naţional'.

La rândul său, Cristian Pârvulescu este de părere că Teodor Meleşcanu este o persoană a cărei competenţă nu ar putea fi pusă sub semnul întrebării.

'Indiscutabil, Meleşcanu este un om care are o mare experienţă, deci competenţa n-ar putea să-i fie în vreun fel pusă sub semnul întrebării. Partea cu 'bun român' cred că merge pe linia stimulării unei sensibilităţi naţionaliste', consideră analistul.

Analistul Adrian Moraru susţine că nu se simte 'atras' de un slogan care vorbeşte despre competenţa candidatului, fiindcă 'în ţara asta sunt foarte mulţi oameni competenţi'.

'Politicienii ar trebui să ne spună ce îşi doresc să facă, care e viziunea lor. Ei mai degrabă ne spun cum sunt - că sunt deştepţi, frumoşi, buni români, pacificatori, unificatori. Faptul că spune cineva că este competent nu mă atrage', apreciază Moraru.

Alfred Bulai consideră că sintagma 'bun român' se poate aplica şi altor candidaţi, în timp ce cuvântul 'competenţă nu este 'atât de tare'.

'Partea cu 'bun român' este destul de slăbuţă, fiindcă buni români sunt toţi în afară de Iohannis şi se încearcă astfel sugerarea unei rivalităţi cu acesta. Apoi, evident că domnul Meleşcanu este o persoană competentă. Ideea e bună, dar cuvântul nu e atât de tare', susţine acesta.

Analistul Marius Pieleanu afirmă că Elena Udrea, candidatul PMP în alegerile prezidenţiale, şi-a ales 'uşor cu tupeu' sloganurile - 'Bună pentru România' şi 'Să construim împreună România frumoasă'.

'Bună şi frumoasă - termeni cheie, tari. Ea a ales uşor cu tupeu acest mesaj, care are o oarecare priză la un electorat destul de redus numeric, nu mai mult de 4-5 procente. Este un mesaj ales în buna tradiţie a mesajelor-şoc ale doamnei Udrea', afirmă acesta.

Şi Alfred Bulai afirmă că sloganul Elenei Udrea 'Bună pentru România' se adresează unui anume gen de electorat şi că 'trebuie să ai o vârstă destul de fragedă şi un nivel sub mediu de educaţie ca să crezi că un mesaj prezidenţial trebuie să aibă tentă sexuală'.

'Atunci, apropourile sexuale, că astea sunt gândite evident, sunt bune pentru publicul ăsta. Este însă cam penibil la o competiţie prezidenţială. Iar sloganul cu 'România frumoasă' este absolut gol', adaugă acesta.

În opinia analistului Radu Magdin, Elena Udrea a optat pentru un slogan care 'mizează pe abordarea directă a stereotipiilor cu privire la candidat', cuvântul 'bună' având 'multiple semnificaţii'.

Adrian Moraru este de părere că sloganul 'Bună pentru România' este 'fără cap şi fără coadă'.

'Este un mesaj destul de ciudat şi controversat într-o oarecare măsură şi nu are niciun sens, coroborat fiind cu o serie întreagă de obiective care s-au făcut pe fonduri europene şi care nu sunt, până la urmă, realizările doamnei Udrea. E ciudat să te lauzi cu proiectele europene făcute de nişte echipe întregi de oameni şi să spui că le-ai făcut tu sau să spui că, dacă nu erai tu, nu se puteau face', comentează analistul.

Cristian Pârvulescu invocă în argumentele sale faptul că echipa de campanie a Elenei Udrea a mizat pe anumite etichete puse candidatului PMP, încercând să le transforme în avantaje.

'În mod spontan, se pare că atunci când a fost vorba de Elena Udrea au venit două cuvinte: frumoasă şi bună. Dacă acestea sunt spontan legate de Elena Udrea, atunci au încercat să transforme aceste etichete în avantaje. Sloganul 'Bună pentru România' este unul dintre cele mai contestate sloganuri din această campanie. Elena Udrea se apără spunând că este vorba despre o interpretare misogină, dar eu cred că această ambiguitate a fost dorită de echipa de campanie', opinează analistul.

Despre candidatul independent Monica Macovei, Marius Pieleanu spune că aceasta ar fi putut alege un mesaj mai consistent decât 'Macovei, mai bună decât ei', unul bazat pe 'profilul de justiţiară' al candidatei.

'Putea să fie ceva mai consistent acest mesaj. L-aş fi centrat mai degrabă pe ideea de Justiţie, ceva la modul 'Macovei-justiţiara', de exemplu, care era un mesaj direct, pe profilul ei. Cred că i se potrivea mai bine. Mai bună decât ei la ce? Nu ştim exact', remarcă acesta.

Analistul Alfred Bulai consideră că sloganul Monicăi Macovei 'nu are vreo valoare specială'.

'Sunt sloganuri centrate pe candidat sau centrate pe ce vrea să facă candidatul. La ea este centrat pe ea fiindcă este mai egocentrică de felul ei. Probabil că ei i-a plăcut acest slogan, dar toţi candidaţii pleacă de la ideea că sunt mai buni decât ceilalţi. De asta se înscriu în cursă', explică Bulai.

Radu Magdin este de părere că sloganul ales 'este menit a plasa un candidat antisistem în opoziţie cu contracandidaţii săi, sperându-se o diferenţiere şi o opţiune clară de vot'.

Adrian Moraru argumentează că sloganul 'Macovei, mai bună decât ei' este unul 'corect, în principiu'.

'Se prezintă ca un candidat antisistem şi spune că toate celelalte formaţiuni sunt greşite. Dar asta cu 'mai bine', 'mai bună', deja am obosit. Totuşi, nu vindem castraveţi la piaţă sau discutăm care e mai bun, care e mai ieftin, care e mai proaspăt. Haide să vedem şi o idee', adaugă Moraru.

Cristian Pârvulescu susţine că sloganul Monicăi Macovei este un slogan adresat celor care au 'o atitudine antipolitică', manifestată cu precădere în rândul tinerilor, iar 'antipolitica şi populismul fac casă bună'.

'Macovei întotdeauna a sugerat că nu face parte din clasa politică, că sunt ceilalţi, politicienii, şi ea care este venită din afară. Dar nu poţi să ocupi poziţii de ministru, de europarlamentar, fără să ai sprijinul unor partide politice. Acesta este un slogan care vizează tineri, are o campanie destul de agresivă pe internet, adică votul de protest. Să recunoaştem că e un slogan populist', precizează analistul.

În ce priveşte sloganul ales de candidatul UDMR în alegeri, Kelemen Hunor - 'Hunor, vocea unei comunităţi puternice', Alfred Bulai spune că este 'un slogan adresat comunităţii maghiare şi nu prea contează pentru români'.

Marius Pieleanu afirmă că şi-ar fi dorit ca liderul UDMR să se angajeze să reprezinte, în campanie, întreaga comunitate a minorităţilor naţionale din România.

'E vorba de comunitatea maghiară, dar, din păcate, aş fi vrut să aibă un mesaj asupra tuturor minorităţilor. Observaţi că nu avem din alte minorităţi candidaţi la Preşedinţie, deci ar fi putut să se angajeze să vorbească şi să candideze public în numele tuturor celorlalte minorităţi, nu doar pentru cea maghiară', susţine analistul.

Pentru Radu Magdin, sloganul candidatului UDMR face referire clară la apartenenţa sa etnică, 'din care îşi extrage puterea, ca şi reprezentant legitim al intereselor comunităţii sale'.

Adrian Moraru spune că dorinţa lui Kelemen Hunor este aceea de a mobiliza electoratul maghiar şi de a întări poziţia UDMR.

'Aici se numeşte foarte bine ceea ce este până la urmă candidatul UDMR şi ceea ce i se poate reproşa într-o oarecare măsură. Doreşte, prin această campanie, să mobilizeze voturile comunităţii către UDMR fiindcă, dacă nu ar candida, aceste voturi ar putea să potenţeze alte mişcări politice în zona maghiară', remarcă analistul.

Cristian Pârvulescu este de părere că, prin candidatura lui Kelemen Hunor, se încearcă câştigarea 'unei baze de negociere' pentru UDMR.

'Această candidatură este una care încearcă, în primul rând, să ofere o bază de negociere UDMR cu partidele româneşti care se află la guvernare. Mai mult decât atât, UDMR a propus şi un statut pentru autonomia ţinutului secuiesc, care dă specificitatea candidaturii maghiare în 2014. Kelemen Hunor îşi doreşte ca doar UDMR să reprezinte comunitatea maghiară în raport cu românii în condiţiile în care avem, pentru prima dată, un alt candidat maghiar care nu reprezintă UDMR', susţine analistul.

Alfred Bulai consideră că sloganul ales de către candidatul PP-DD în alegerile prezidenţiale, Dan Diaconescu - 'Acum ori niciodată' reprezintă o sintagmă 'ce ţine de o dimensiune intrată în conştiinţa colectivă'.

'De aceea, este, probabil, uşor de digerat de public. Dan Diaconescu încearcă să dea un mesaj de electrizare pentru un anumit gen de public', susţine analistul.

Radu Magdin spune că sloganul 'Acum ori niciodată' şi celălalt slogan al candidatului PP-DD, 'Adio, Traian Băsescu', sunt 'neinspirate', fiind vorba despre 'o combinaţie nefericită de îndemn şi constatarea gloriei apuse a actualului preşedinte'.

Cristian Pârvulescu afirmă că Dan Diaconescu 'a avut perioada lui de glorie, dar acum este un personaj politic epuizat'.

'Populismul său s-a epuizat repede. Pentru mulţi candidaţi, lupta cu Băsescu este importantă, dar nu poţi să transformi lupta cu trecutul într-un slogan al unei campanii care se referă la viitor', afirmă analistul.

În opinia lui Marius Pieleanu, sloganul 'Acum ori niciodată' se pliază pe 'tipul de comportament al poporului român manifestat mai ales în timpul competiţiilor sportive'.

'Acum ori niciodată să învingem - este un slogan oarecum naţionalist şi nimic mai mult', adaugă analistul, precizând ar fi aşteptat de la Dan Diaconescu, 'mai ales că se adresează unei zone foarte sărace de electorat', un slogan determinat tocmai de acest lucru.

Adrian Moraru, pe de altă parte, este de părere că sloganurile alese de către Dan Diaconescu nu au sens.

'Chiar nu au niciun sens. Pe măsură ce mergem în josul opţiunilor, atenţia care se acordă elaborării unor mesaje este direct proporţională cu cât estimează ei că vor lua în alegeri. Nu are sens să te chinui să elaborezi un mesaj logic şi penetrant fiindcă ştii că şi cu un mesaj bun nu vei câştiga alegerile', a comentat acesta.

Analistul Cristian Pârvulescu susţine că William Brînză, candidatul Partidului Ecologist Român, este 'un personaj secundar' în alegerile prezidenţiale, care, prin sloganul său 'Să le spargem gaşca', încearcă 'să-şi testeze notorietatea, în special în rândul românilor din afară'.

'Este unul dintre politicienii români care are antene bune în Italia şi în Spania, în zona comunităţilor de români unde imaginea unei politici corupte la Bucureşti şi a unei Românii corupte e mai puternică decât în ţară', susţine Pârvulescu.

Analistul Radu Magdin spune că sloganul ales este 'unul militant, păcat că este rostit de o persoană politică relativ anonimă, care nu inspiră mai nimic electoratului cu excepţia contrastului dintre nume şi prenume'.

Pentru Marius Pieleanu sloganul lui William Brînză 'sună un pic şocant', însă analistul ar fi preferat dacă candidatul PER şi-ar fi extras mesajul electoral din zona ecologistă.

'Aş fi preferat ceva care să se alipească mai uşor electoratului pe care îl vizează, acela ecologic. ‘Mai multă pădure', ‘Mai mult verde', chestii de genul ăsta', comentează analistul.

Adrian Moraru susţine că lui William Brînză 'îi stă în fire să aibă campanii uşor neconformiste'.

'Totuşi, opţiunea pe care o alege este dintr-o zonă de campanie mai degrabă de adus oamenii la alergat prin parc, de tineret şi de discuţii într-un limbaj informal, chiar colocvial. Nu ştiu dacă îl prinde', opinează acesta.

Alfred Bulai spune că mesajul ales de candidatul PER a mai fost folosit în campanii electorale, de-a lungul timpului.

'Nu e foarte tare acest slogan, dar e oarecum conform cu ceea ce vrea el să facă, cu poziţia lui şi atunci ar putea să fie acceptabil. Dar a fost destul de utilizat de-a lungul timpului, deci nu este chiar atât de pertinent', afirmă analistul.

Analistul Cristian Pârvulescu afirmă că Gheorghe Funar, candidat independent în alegeri, s-a inspirat pentru sloganul său 'România unită, cu români fericiţi' din sloganul contracandidatul său, Victor Ponta, dar şi din cel utilizat, în campania din 2004, de către preşedintele Traian Băsescu.

'O parte din sloganul lui Ponta cu o parte din sloganul lui Băsescu din 2004, adică să trăim bine într-o Românie unită. Dar România unită a lui Funar nu este România lui Ponta. E unită într-un sens etnic şi naţionalist. Încearcă totodată să atingă şi problema nivelului de trai, a lipsei de mijloace. Se adresează românilor cu simpatii naţionaliste şi cu venituri minime, în special din Transilvania', spune analistul.

Alfred Bulai susţine că este 'nefericită' poziţionarea lui Funar în alegeri, fiind un candidat lipsit de 'vizibilitate'.

'Partea cu 'unirea' a folosit-o domnul Ponta, deci domnul Funar e relativ în plus. E clar că el merge pe ideea cu unirea poate chiar în mai mare măsură decât domnul Ponta, dar, în momentul în care un candidat cu o notorietate imensă faţă de tine şi cu mult mai multă forţă de a deveni vizibil foloseşte un anumit concept, devii absolut secundar', afirmă analistul.

Radu Magdin vede în sloganul lui Gheorghe Funar 'un mesaj de unitate, simplu şi la obiect', în care 'elementul naţional se combină cu motivul aspiraţional', în timp ce lui Adrian Moraru acest slogan nu îi spune nimic.

'Chiar nu îmi spune nimic. Ideea de unitate la domnul Funar este mai degrabă teritorială. La domnul Ponta, ideea de unitate ţine de o oarecare pace care trebuie să se instaleze între români şi între zonele politice', opinează Moraru.

Şi analistul Marius Pieleanu spune că mesajul ales de candidatul Gheorghe Funar este unul naţionalist, dar 'naţionalisto-populist mai degrabă şi eminamente de stânga, chiar de stânga extremă'.