Analiză INS: Crearea de întreprinderi noi şi profilul întreprinzătorilor din România (1995-2011)

În anul 2011, în România au fost înregistrate şi erau încă active în septembrie 2012 aproximativ 140.083 de întreprinderi noi, excluzând întreprinderile agricole. Comparând această cifră cu numărul estimat de 388.180 de întreprinderi, care îşi desfăşurau activitatea în România la începutul anului 1995, rezultă o rată de creare de aproximativ 36.1%, mai mare cu 2.9 puncte procentuale decât rata de creare din anul 2010 (33.2%).

Rata de creare a întreprinderilor noi, calculată faţă de stocul existent la 1 ianuarie 1995, se situează anual în intervalul 13-17% până în anul 2001, după care prezintă o creştere semnificativă corelată cu îmbunătăţirea legislaţiei privind crearea întreprinderilor mici şi mijlocii. În anii 2009 şi 2010 se observă o descreştere semnificativă datorită condiţiilor economice; anul 2011 se caracterizează printr-o uşoară creştere faţă de anul precedent.

Numărul mediu de angajaţi în anul 2011 la întreprinzătorii individuali este de 1.7, iar la societăţile comerciale este de 3.7. Procentul întreprinderilor active nou create, pentru care locul principal de activitate este locuinţa managerului, ia valori în anul 2011 între 83.0% în regiunea Sud Muntenia şi 56.5% în regiunea Bucureşti-Ilfov.

Evoluţia distribuţiei întreprinderilor noi active după activitatea desfăşurată este prezentată la nivelul celor şase sectoare principale de activitate: industrie, construcţii, comerţ, transporturi, hoteluri şi restaurante, alte servicii. În “industrie” ponderea noilor apariţii, 16.8%, este în creştere faţă de anii precedenţi, dar apare o descreştere a ponderii sectoarelor comerţ, hoteluri şi restaurante, şi alte servicii şi o creştere a ponderii sectoarelor construcţii şi transporturi.

Referitor la profilul antreprenorilor, în anul 2011, proporţia fondatorilor/managerilor întreprinderilor nou create, cu vârsta cuprinsă între 45- 49 de ani, are o creştere uşoară de 1.4% faţă de anul 2010, cea cu vârsta între 40-44 de ani are o descreştere de 1.3 puncte procentuale comparativ cu anul precedent, celelalte grupe de vârstă prezentând uşoare variaţii a ponderilor faţă de situaţia din anul 2010.

Anual, peste jumătate din întreprinderi au fondatori/manageri bărbaţi. Proporţia de femei fondatori/manageri este în jur de o treime (o uşoară descreştere faţă de anul 2010), cel mai mare procent 40.5% înregistrându-se în anul 2010.

Distribuţia întreprinderilor în funcţie de fondul educaţional al fondatorului/managerului, prezintă o schimbare structurală între perioadele 1995-2000 şi 2001-2010. Până în 2001 ponderea întreprinderilor nou create de întreprinzători cu nivel educaţional primar reprezintă aproximativ 5%, nivelul de educaţie profesional (vocaţional) aproximativ 30%, nivelul de educaţie gimnazial aproximativ 40% şi nivelul liceal şi universitar în jur de 25%. Din anul 2001 nivelul primar şi cel vocaţional reprezenta împreună o pondere de 20%, cel gimnazial până în 40%, iar nivelul liceal şi universitar aproximativ 40%, în ultimii cinci ani depăşind 50%.

Până în anul 2000 exista o pondere de aproape 70% a fondatorilor/managerilor care au fost în categoria “muncitori necalificaţi ” înainte de a crea o nouă întreprindere. Din 2001 s-a observat o reducere a ponderii acestora până la nivelul de aproximativ 50%, în paralel cu creşterea ponderii celor ce provin din “muncitori calificaţi” sau “profesii tehnice”. În anul 2011 se observă o tendinţă de echilibru între categoriile muncitori calificaţi şi muncitori necalificaţi şi o scădere la categoria profesii tehnice comparativ cu anul anterior

Ponderea noilor întreprinderi care fac investiţii în primul lor an de activitate se situează începând cu anul 2002 în jurul valorii de 25%. În anul 2011 se observă o descreştere a acestora la valoarea de 16.8%.

Ponderea forţei de muncă din întreprinderile active nou create cu capital străin a fost în anul 2011 de 13.9%, în descreştere faţă de anul 2010. Din păcate analiza nu prezintă și datele pentru anii 2012 și 2013, dar putem trece în revistă principalele investiții care sunt prevăzute pentru viitorul apropiat. În acest moment, cea mai importantă investiție a anului 2013 va fi în explorările energetice din offshore - Exxon, OMV și Romgaz - investiție de aproximativ 1 miliard de dolari.

În domeniul industriei, Daimler AG urmează să facă o investiție de aproximativ 300 milioane euro, concomitent cu crearea a 400 de locuri de muncă, iar în domeniul energiei Compania China Huadian Engineering va investi un miliard de euro pentru construcția unui nou grup la termocentrala Rovinari din Complexul Energetic Oltenia.

Conform proiectelor prezentate de surse guvernamentale, Fribourg Development va începe, la Cluj, prima etapa în valoare de 10 milioane de euro din proiectul unui parc tehnologic, investiția totală ridicându-se la 300 milioane de euro. Siniat România va investi, în acest an, 50 de milioane euro într-o fabrica la Turceni, iar Austria Card România a inaugurat pe 10 aprilie in București prima fabrică de carduri cu cip (smart cards) din România, după finalizarea unei investiții de peste 25 de milioane de euro. Alte companii, precum Oracle sau Michelin, vor investi de asemenea mai mult in România.

Și compania Bosch va investi la Cluj peste 75 milioane de euro, urmând să ofere până la 2.000 de noi locuri de muncă. La acestea se adaugă De'Longhi, care ar urma să investească peste 40 de milioane de euro și să ofere între 600 și 1.000 de noi locuri de muncă.

În privința ajutoarelor oferite pentru IMM-uri, înființarea acestora este încurajată de o serie de proiecte precum ajutorul de minimis, ajutorul pentru întreprinzătorii tineri și programul Kogălniceanu.

Pe de-o parte, schema de ajutor de minimis pentru IMM-urile are ca scop crearea de locuri de muncă, fiind plănuite circa 15.000 de joburi în acest an. Schema se adresează în principal start-up-urilor, dar si celor cu activitati in derulare.

Pe de altă parte, guvernul a aprobat programul pentru stimularea înființării și dezvoltării de IMM-uri de către întreprinzătorii tineri de pana la 35 de ani. Aceștia pot beneficia de finanțare de până la 10.000 de euro.

În cadrul programului Kogălniceanu, IMM-urile care au nevoie de finanțare pot aplica pentru obținerea unui credit de până la 400.000 de lei, cu dobândă subvenționată de stat și cu garanții de stat de până la 80%.

Toate informațiile disponibile arată o evoluție pozitivă a dezvoltării și înființării întreprinderilor în România, dar în același timp este evident faptul că cele mai mari investiții au la bază capital străin și sunt realizate de marile companii din afara țării.

Lecția cea poate fi învățată din această trecere în revistă a statisticilor pentru ultimii 18 ani este mai ales că în România încă nu s-a dezvoltat mentalitatea antreprenorială. Suntem o țară aflată spre finalul perioadei de tranziție, care are nevoie de idei foarte bune și de oameni dispuși să muncească pentru propria realizare, aceasta fiind singura șansă ca economia noastră să aibă parte de o creștere sustenabilă și accelerată.