ANALIZĂ: Ultimul an de "domnie" a lui Mircea Sandu

Sandu anunţa încă din august 2012 că nu va mai candida pentru un nou mandat, spunând atunci că nu mai are nicio motivaţie de a rămâne în fruntea FRF. "Fac 62 de ani, 50 de ani în fotbal, 24 de ani în federaţie, cred că e suficient", declara atunci "Naşul", cu referire la anul alegerilor, 2014. Însă el preciza că până la finalul mandatului mai are nişte proiecte pe care vrea să le ducă la "bun sfârşit".

Unul dintre aceste proiecte se referea la participarea României în calitate de coorganizatoare a Campionatul European din 2020, o nouă ambiţie a sa pe care o dorea realizată după finala Ligii Europa în 2012. "Am primit un răspuns de la UEFA în care am fost informaţi că Bucureştiul este un posibil candidat pentru Euro-2020, dar mai sunt trepte formale de urmat. La Comitetul Executiv de la Sofia, din 27-28 ianuarie, se va lansa caietul de sarcini. Până în mai 2014, dosarul trebuie să fie complet, urmând ca în septembrie 2014 să fie alese cele 13 oraşe care vor găzdui minimum trei meciuri. Fiind un «Euro pentru Europa», nicio echipă nu se va califica direct, toate vor participa la preliminarii. Toate cele 53 de echipe vor participa la preliminarii. Trebuie să mă întâlnesc cu primarul, cu primul ministru şi cu preşedintele Senatului, pentru că asta va fi o decizie politică. Dacă politicul acceptă, atunci va trebui să facă o investiţie de câteva miliarde de euro în infrastructura generală, autostrăzi şi căi ferate, să lege Bucureştiul cu autostrăzi din vest, sud şi dinspre Moldova, pentru că 80 la sută dintre suporteri folosesc transportul cu maşina sau cu trenul", afirma Sandu la începutul anului.

Candidatura oficială a României pentru găzduirea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 a fost depusă la UEFA la jumătatea lunii mai. Dar abia la finalul anului, în decembrie, Sandu a reuşit să obţină din partea conducerii statului promisiunea că România se angajează să respecte criteriile de organizare: "Am avut într-adevăr o întâlnire la minister cu domnul Bănicioiu, doamna Carmen Tocală şi colegul meu, Mihalache, care va fi project manager. Sunt bucuros că premierul Victor Ponta a dat verde pentru ca România să continue paşii pentru candidatura la organizarea Euro-2020. Până în 15 aprilie 2014 va trebui să întocmim documentele şi apoi să semnăm contractele cu UEFA. Mă bucur că primul ministru a desemnat o persoană foarte riguroasă pentru acest lucru, pe vicepremierul Gabriel Oprea, cu care ne apucăm de treabă. În foarte scurt timp acesta va convoca o întâlnire cu reprezentanţii federaţiei şi ai celor 15 ministere, precum şi instituţiile din subordine. E o muncă grea care sperăm ca în septembrie 2014 să ne aducă bucuria desemnării Bucureştiului ca organizator al CE 2020".

Tototdată, Sandu a anunţat în decembrie şi intenţia de a organiza Campionatul European de Futsal din 2018, în noua sală polivalentă, care urmează să fie construită până în 2016 în Complexul Sportiv Naţional Lia Manoliu.

Aşa cum era de aşteptat, lupta cu patronul Universităţi Craiova, Adrian Mititelu, începută în 2011, odată cu dezafilierea clubului oltean, avea să continue pentru Sandu şi în 2013. Preşedintele FRF avertiza că includerea omului de afaceri Adrian Mititelu în iniţiativa autorităţilor locale de renaştere a Universităţii Craiova ar fi o catastrofă. Dar alianţa Primăriei Craiova cu Mititelu fusese deja perfectată. Drept urmare, primarul municipiului Craiova, Lia-Olguţa Vasilescu, a depus la DNA o cerere de constituire ca parte civilă a instituţiei cu suma de un milion de euro în cazul plângerii făcute de Adrian Mititelu împotriva FRF şi LPF privind dezafilierea Universităţii Craiova. Ulterior, Primăria Craiova a părăsit coaliţia "anti-Sandu", lăsându-l pe Mititelu singur în lupa împotriva şefului de la Casa Fotbalului

În dosarul în care Universitatea Craiova a contestat un articol din regulamentul federaţiei, care obligă cluburile să se adreseze Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, Mircea Sandu şi FRF au obţinut o decizie favorabilă din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Atunci, Sandu şi-a exprimat încrederea în decizia aceleiaşi curţi cu privire la dezafilierea clubului oltean. "Aşteptăm cu încredere şi hotărârea din toamnă a ICCJ cu privire la decizia de dezafiliere a clubului condus de Adrian Mititelu", afirma Sandu, însă deocamdată ICCJ nu a dat o sentinţă.

Cu toate acestea, la jumătatea lunii iunie, Mircea Sandu şi fostul preşedinte al LPF, Dumitru Dragomir, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie în dosarul dezafilierii Universităţii Craiova. Sandu şi Dragomir au fost acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, folosire a influenţei ori autorităţii persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite şi infracţiunea de sustragere de sub sechestru. În acelaşi dosar au fost trimise în judecată instituţiile conduse de cei doi, respectiv FRF şi LPF, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi infracţiunea de sustragere de sub sechestru.

Potrivit anchetatorilor, la 20 iulie 2011, la o şedinţă a Comitetului Executiv al FRF, s-a hotărât excluderea provizorie a SC Fotbal Club "U" Craiova SA, excluderea fiind pusă pe seama încălcării grave a statutului federaţiei, fără a se detalia şi motiva în ce au constat încălcările şi gravitatea lor.

Pentru luarea deciziei de excludere, la adoptarea căreia nu s-au respectat prevederile statutare, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir, membri ai Comitetului, în calitatea lor de conducători ai Federaţiei Române de Fotbal, respectiv ai Ligii Profesioniste de Fotbal şi-au folosit influenţa şi autoritatea faţă de ceilalţi membri ai Comitetului Executiv al FRF, susţin procurorii. "Convingerea membrilor Comitetului Executiv s-a format doar pe baza materialului succint încheiat de un consilier juridic şi pe susţinerile celor doi reprezentanţii ai FRF, respectiv LPF, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir. La baza acuzaţiilor formulate împotriva S.C. Fotbal Club U Craiova S.A au stat o serie de acţiuni civile intentate de club fostului antrenor şi manager, acţiuni care au fost prezentate, în mod nereal, ca fiind îndreptate împotriva federaţiei, ceea ce a fost considerat de cei doi inculpaţi drept încălcare gravă a statutului. Deşi măsura urma să fie supusă validării Adunării Generale a Federaţiei Române de Fotbal, ea fiind una provizorie, Comitetul Executiv a stabilit că respectiva hotărâre intră în vigoare de la data adoptării sale, respectiv 20 iulie 2011", se arăta în materialul DNA.

Dosarul a fost înaintat Judecătoriei Sectorului 2.

Federaţia Română de Fotbal (FRF) a respins acuzaţiile formulate de DNA împotriva preşedintelui Mircea Sandu şi a vicepreşedintelui Dumitru Dragomir, şeful LPF, menţionând că excluderea Universităţii Craiova a fost făcută regulamentar. "Federaţia Română de Fotbal a luat la cunoştinţă de hotărârea procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie de trimitere în judecată a preşedintelui FRF, Mircea Sandu, şi a vicepreşedintelui FRF, Dumitru Dragomir, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, pentru presupuse infracţiuni legate de decizia Comitetului Executiv de excludere a SC Fotbal Club U Craiova SA. FRF respinge acuzaţiile formulate de procurorii DNA şi îşi exprimă încrederea că justiţia va confirma faptul că decizia de excludere a fost luată în conformitate cu regulamentele în vigoare, regulamente pe care toate cluburile afiliate au agreat să le respecte", menţiona un comunicat al FRF.

Forul condus de Mircea Sandu consideră că argumentele rechizitoriului întocmit de procurorii DNA se bazează pe o interpretare eronată a faptelor, iar decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, luată la finalul lunii mai, arată că gruparea condusă de Adrian Mititelu a încălcat flagrant normele agreate de membrii federaţiei. "În conflictul pe care SC Fotbal Club U Craiova SA l-a avut cu fostul antrenor (n.r. - Victor Piţurcă), Camera Naţională de Soluţionare a Litigiilor a dat câştig de cauză celui din urmă. Craiova a formulat recurs, dar s-a adresat şi instanţelor civile - ceea ce a reprezentat o încălcare gravă a statutului FRF. În conformitate cu prevederile statutare, SC Fotbal Club U Craiova SA ar fi trebuit să meargă mai departe pe jurisdicţia sportivă până la ultima instanţă, adică Tribunalul Arbitral Sportiv de la Lausanne, înainte de a se îndrepta către instanţele civile. FIFA şi UEFA cer în mod expres o jurisprudenţă unitară pe linie sportivă, de aceea interzic membrilor să se adreseze instanţelor civile înainte să epuizeze toate căile pe parte sportivă. De altfel, în decizia luată la sfârşitul lunii mai, în Dosarul 4186/2/2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis în mod irevocabil că prevederile regulamentare privind obligativitatea cluburilor de a se adresa Tribunalului de Arbitraj Sportiv sunt perfect legale. În contextul acestei hotărâri judecătoreşti, recursul clubului condus de domnul Adrian Mititelu la altă instanţă decât Tribunalul de la Lausanne apare ca o încălcare flagrantă a normelor în comun agreate de membrii Federaţiei. Sancţiunea pentru această încălcare este şi ea expres stipulată în cadrul art. 18 alin. (1) lit. b) din Statut - excluderea", a explicat FRF.

Problemele cu justiţia ale lui Mircea Sandu nu s-au limitat însă la conflictul cu patronul Universităţii Craiova. În luna martie, Judecătoria Sectorului 2 a admis plângerea formulată de FC Corvinul Hunedoara împotriva neînceperii urmăririi penale decise de DNA în cazul unor actuali şi foşti oficiali FRF şi LPF, printre care Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir, acuzaţi de abuz în serviciu, trimiţând cauza procurorului. FC Corvinul îi acuză de abuz în serviciu, printre alţii, pe preşedintele FRF, Mircea Sandu, şi pe preşedintele LPF, Dumitru Dragomir, susţinând că federaţia şi liga au aplicat regulamentele sportive în mod discreţionar, în litigiul pe care gruparea hunedoreană l-a avut cu FC Rapid, în urma transferului portarului Bogdan Lobonţ la Ajax Amsterdam.

Bogdan Lobonţ s-a format la Centrul de Copii şi Juniori al clubului Corvinul, grupare pentru care a evoluat până în anul 1997, când a fost transferat la FC Rapid. În martie 2000, Lobonţ a plecat de la Rapid la Ajax Amsterdam, în schimbul sumei de aproximativ trei milioane de dolari. Conform înţelegerii cu Rapid, clubul din Hunedoara ar fi trebuit să primească circa 900.000 de dolari, reprezentând 30 la sută din valoarea trasferului jucătorului în Olanda, dar gruparea patronată de George Copos nu a plătit aceşti bani.

După ce toate instanţele din fotbalul românesc au dat câştig de cauză clubului Rapid, gruparea hunedoreană a făcut plângere penală la DNA împotriva FRF şi LPF, dar procurorii au decis neîneperea urmăririi penale. Corvinul s-a adresat în civil în litigiul cu Rapid, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a dat dreptate, hotărând începerea urmăririi penale. Cu toate acestea, instanţele sportive tot nu au obligat clubul Rapid să plătească suma. După declararea insolvenţei clubului Rapid, la 7 decembrie 2012, FC Corvinul Hunedoara s-a înscris cu suma de 3,1 milioane lei la masa credală, dar administratorul judiciar nu a admis această sumă.

Preşedintele FRF s-a trezit în 2013 în situaţia de a avea doi preşedinţi la Comisia Centrală a Arbitrilor, Alexandru Deaconu şi Ion Crăciunescu, după ce al doilea a câştigat acest drept în instanţă. Iar Sandu spunea, mai mult ironic, că în cazul unei hotărâri definitive şi irevocabile de achitare a lui Vasile Avram în dosarul de corupţie din arbitraj este dispus să îl repună în funcţie pe fostul preşedinte al CCA. "Ce să fac? Aplic legea în continuare şi îl pun pe Avram. Pe Ion Crăciunescu, care are hotărâre judecătorească, îl reinstalez, iar lui Deaconu îi dau o funcţie de «referee manager». Când îl pun pe Avram (n.r. - în situaţia unei decizii definitive şi irevocabile a instanţei) o să-i dau şi domnului Crăciunescu o funcţie, ce să fac? Nu ştiu care va fi acea funcţie, ne vom consulta cu Comisia Juridică. Domnul Avram m-a sesizat şi solicitarea dânsului am dat-o în lucru Comisiei Juridice. Urmează să primesc un punct de vedere şi îl voi pune în aplicare. Până atunci domnul Crăciunescu are biroul deschis aici din 5 iunie", afirma Sandu în vară.

În cele din urmă, Crăciunescu şi-a reziliat contractul cu FRF, în schimbul unei sume consistente de bani, la conducerea CCA rămânând doar Alexandru Deaconu.

Una dintre cele mai delicate probleme ale anului din fotbalul românesc a constituit-o numărul şi numele echipelor care urmau să evolueze în Liga I. În luna iunie, Sandu opina că CSMS Iaşi şi Concordia Chiajna "pot obţine şi şapte licenţe nu numai una", dar tot nu au dreptul de a evolua în sezonul viitor al Ligii I după ce au retrogradat sportiv. Oficialul FRF era adeptul aplicării criteriului sportiv, fiind împotriva rămânerii a 18 echipe în Liga I. Cluburile Concordia Chiajna şi CSMS Iaşi au retrogradat la finalul ediţiei 2012-2013, încheind campionatul pe poziţiile 15 şi 17 ale clasamentului. Dintre cele 18 grupări din Liga I, cluburile Rapid, Universitatea Cluj şi CS Turnu Severin nu au primit licenţa pentru a evolua în ediţia 2013-2014 a Ligii I şi au fost retrogradate. CS Turnu Severin a retrogradat şi în urma rezultatelor obţinute în Liga I.

Numai că şapte membri ai Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal au decis la începutul lunii iulie ca în ediţia 2013/2014 a Ligii I să participe 18 echipe, Rapid şi Concordia Chiajna urmând să dispute, în data de 13 iulie, un baraj de menţinere. Concordia Chiajna, care a pierdut barajul, a apelat la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) pentru revocarea hotărârii cu privire la disputarea meciului cu Rapid, considerând că din punct de vedere legal echipa giuleşteană nu poate juca în primul eşalon. Iar TAS a dat dreptate Concordiei, şi după două jocuri în Liga I, Rapid a fost obligată să evolueze în Liga a II-a.

Noua conducere a Rapidului, prin vocea lui Nicolae Cristescu, a acuzat FRF, considerând că este vinovată pentru retrogradarea Rapidului, iar fanii giuleşteni au intrat în greva foamei şi au cerut demisiile lui Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir. "Nu îmi dau demisia pentru că nu eu am băgat Rapidul în faliment. Eu am o relaţie normală cu fanii rapidişi. Nu Sandu Mircea a dus clubul Rapid în insolvenţă şi aproape de faliment. Şi eu cred că va intra în faliment, pentru că citind în presă că sunt 30 de milioane datorii nu cred că are cineva posibilitatea... Nu ştiu cu planul de reorganizare ce se va întâmpla. Eu am militat pentru respectarea statutelor şi regulamentelor. Nu am fost de acord cu 18 echipe şi în consecinţă nu am fost de acord nici cu barajul. Mi se poate aduce orice vină, dar nu că Rapidul este în insolvenţă sau că s-a jucat barajul. Dacă rămâneau 17 echipe aşa cum eu am votat, nu mai aveam probleme. Îmi pare rău pentru suporterii Rapidului, trebuie să caute vinovaţii în altă parte, la clubul Rapid, nu la FRF. E o problemă care îi aparţine lui Copos şi celor care se vor ocupa în continuare de club", le-a răspuns Sandu.

Începând din 5 martie 2014, Mircea Sandu nu va mai fi conducătorul executiv al FRF, însă doreşte să rămână preşedinte de onoare în cadrul forului şi pentru a reuşi mizează pe succesul favoritului la alegeri, fostul internaţional Gică Popescu.

Încă din vară, când şi-a anunţat candidatura la preşedinţia FRF, alături de alţi colegi din "Generaţia de aur", Gheorghe Popescu a avut grijă să transmită un mesaj cât se poate de clar - în cazul în care va ajunge să conducă fotbalul românesc în urma alegerilor de pe 5 martie, Mircea Sandu va fi numit preşedinte de onoare al FRF.

"Oricine ar veni, ar fi păcat să nu foloseşti experienţa domnului Mircea Sandu. Deci, da. Eu voi dori să capete o funcţie onorifică, pentru că este nevoie de experienţa dânsului şi poziţia pe care o are. Întotdeauna este mult mai bine să ai sprijinul actualului preşedinte decât să îl ai împotriva ta. De asemenea, sunt de părere că oricine ar veni la conducerea fotbalului românesc, este nevoie de experienţa şi de poziţia pe care o are domnul Mircea Sandu la UEFA. Eu am fost alături de dânsul, ca membru al Comisiei de Disciplină a UEFA, la Campionatul European şi pot să vă spun că are o poziţie foarte bună. Pe lângă faptul că este membru în Comitetul Executiv este şi preşedintele Comisiei de Finanţe din cadrul UEFA, o comisie extrem de importantă. De aceea cred că prezenţa dânsului alături de fotbalul românesc din poziţia pe care o are ca membru în Comitetul Executiv al UEFA, este foarte benefică şi trebuie folosită", spunea Popescu, în conferinţa de presă în care îşi anunţa oficial candidatura la preşedinţia FRF.

La randul său, Mircea Sandu şi-a declarat făţiş susţinerea pentru fostul căpitan al FC Barcelona în cursa pentru şefia federaţiei. "Eu îl susţin. Prin ceea ce a făcut în fotbalul românesc şi ceea ce face acum ca om de afaceri, e un prototip care poate candida cu toate şansele pentru funcţia de preşedinte", afirma Sandu în luna ianuarie.

La finalul anului, când în mare parte s-au decis candidaţii pentru "succesiunea la tron", Sandu nu s-a sfiit să facă o scurtă caracterizare a fiecăruia. Despre Gheorghe Popescu a spus că "e puţin mai ciufut" şi că ar trebui să zâmbească mai mult şi să fie mai deschis faţă de oameni. Dar s-a arătat mirat de intenţia fostului preşedinte al CCA, Vasile Avram, de a candida la alegerile pentru şefia FRF, având în vedere că fiii săi, Marius şi Valentin, sunt arbitri în prima ligă. "Popescu trebuie să iasă în lume, să discute cu membrii afiliaţi programul. E puţin mai ciufut, trebuie să zâmbească şi el mai mult, nu ca la teatru, dar trebuie să fie mai deschis faţă de oameni. El are cele mai mare şanse, iar Vasile Avram... eu unul cu doi copii arbitri nu aş fi candidat niciodată în viaţa mea", a spus Sandu.

"Ceilalţi doi (n.r. - Răzvan Burleanu şi Marcel Puşcaş) nu contează", a completat Sandu.

Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal a făcut şi un inventar al "bunurilor" la final de mandate: infrastructură şi bani în conturile federaţiei. Mai puţin performanţă. Sandu i-a trasat succesorului său direcţiile de urmat în ceea ce priveşte personalul federaţiei: "Îi las noului preşedinte tot ce este mai bun. Şi infrastructură, şi bani în cont, mai puţin performanţă. Repet însă, în afară de antrenorul primei reprezentative niciun angajat al FRF nu are nicio clauză de reziliere. Ca să fie clar. De asemenea, pe Legea Muncii, noul preşedinte, indiferent cine va fi, nu va putea să dea pe nimeni afară. Conform statutului, preşedintele nou ales vine cu două persoane, secretarul general şi trezorierul. Pe Kassai nu îl las eu aici, suntem prieteni, a colaborat foarte bine, dacă viitorul preşedinte îl păstrează e problema lui, nu a mea. Şi la fel cu trezorierul. Ceilalţi angajaţi... sincer, nu aş vrea să vină cu prea multe persoane. Ce vrea să păstreze, bine, ce nu, să găsească mijloacele legale de a renunţa. Eu am două cazuri, am dat afară şi instanţa mi i-a dat înapoi şi cu o groază de bani".

Referitor la pasul în spate pe care urmează să-l facă în 2014, Sandu spune că a fost mai grea retragerea din cariera de fotbalist. "Cred că a fost mai grea retragerea ca fotbalist. Am fost la serbarea de 25 de ani de preşedinte la federaţie a lui Villar (n.r. - preşedintele federaţiei spaniole, Angel Maria Villar). A fost omagiat de UEFA foarte frumos. E cel mai vechi preşedinte de federaţie, nu ştiu dacă Giorgio Crescentini din San Marino nu e mai vechi, după care urmam eu. Îl las pe Villar să alerge de unul singur", a spus Sandu.

Dar cariera Mircea Sandu în fotbalul românesc este departe de a se sfârşi odată cu renunţarea la funcţia de preşedinte al FRF: "Nu preşedintele ales mă va nominaliza, deci nu voi fi preşedinte de onoare că vrea nea Vasile sau nea Gică. Nu. Comitetul Executiv propune, iar Adunarea Generală validează funcţia de onoare pe viaţă. Eu voi susţine foarte tare candidatura României la UEFA, dacă obţinem organizarea acestui pachet de patru meciuri la CE 2020, atunci mai mult ca sigur că împreună cu Mihalache, cu cei de la Guvern şi de la Primărie vom avea suficient de mult de lucru ca să iasă bine. În 2015 sunt alegeri la Comitetul Executiv al UEFA, iar dacă FRF consideră că poate să mă propună, bine, dacă nu, nu".

Sandu a fost ales la 9 august 1990 preşedinte al FRF, mandat reînnoit şi în anii 1994, 1998, 2001, 2005 şi în ianuarie 2010. La nivel internaţional, este delegat UEFA şi FIFA la meciuri internaţionale, iar din 2007este membru în Comitetul Executiv al UEFA.

În cei 22 de ani în care Sandu a condus FRF, naţionala României s-a calificat la ediţiile Cupei Mondiale din 1990, 1994 şi 1998, la Campionatul European din 1996, 2000 şi 2008, ratând calificările la CM 2002, 2006, 2010 şi 2014, precum şi la CE 2004 şi 2012.