ANDREI CHILIMAN, la Secţia 1 Poliţie: Nu au existat bani, nu s-a luat şpagă, nu s-a dat şpagă

"Când o să fie probe, mai discutăm", a spus Andrei Chiliman, după ce a fost la poliţiştii de la Secţia 1 desemnaţi cu supravegherea sa judiciară, în cadrul măsurii controlului judiciar stabilite vineri de instanţa supremă.

Întrebat dacă ajungeau la PNL Sector 1 o parte din banii care ar fi fost ceruţi pentru ca Primăria Sectorului 1 să atribuie preferenţial lucrări unor firme, Chiliman a răspuns: "Nu mă întrebaţi pe mine, întrebaţi-i pe cei care au inventat chestia asta". De asemenea, întrebat dacă procurorii vor pune sechestru pe averea sa, Chiliman a spus: "Cu ce ocazie? Nu mai întrebaţi, că nu e cazul".

Sâmbătă, după ce instanţa supremă a respins cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de arestare preventivă a lui Chiliman şi a decis ca acesta să fie cercetat în libertate, în dosarul în care este acuzat de complicitate la trafic de influenţă, primarul a fost la Secţia 1 Poliţie, pentru a stabili cu poliţiştii supraveghetori zilele în care se va prezenta, dar şi celelalte obligaţii din cadrul măsurii controlului judiciar.

Andrei Chiliman spunea, la plecarea de la Secţia 1 Poliţie, că timp de două luni, perioada în care se află sub control judiciar, nu poate exercita funcţia de primar al Sectorului 1, el precizând că nu se gândeşte la demisie şi că în dosarul în care este cercetat nu este vorba de şpagă.

"Nu au existat bani, nu s-a luat şpagă, nu s-a dat şpagă. O să vin deocamdată de două ori pe săptămâna", a mai spus Chiliman, care trebuie să mearg la Secţia 1 Poliţie în zilele de luni şi joi, de la ora 08.30.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, vineri noapte, ca Andrei Chiliman, Vlad Moisescu, Ioana Costescu şi Ion Brad să fie cercetaţi în libertate, sub control judiciar, în dosarul privind atribuirea preferenţială de lucrări unor firme de la care primeau "comisioane" de 10% din valoarea contractelor încheiate.

Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, şi Ioana Costescu, consilierul personal al primarului Andrei Chiliman, sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, iar Chiliman şi consilierul local din Sectorul 1 Ion Brad, de constituirea a unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă.

În perioada în care se vor afla sub control judiciar, Chiliman, Moisescu, Costescu şi Brad au interdicţie să părăsească ţara fără încuviinţarea procurorilor şi sunt obligaţi să se prezinte la poliţie în zilele care stabilite prin programul de supraveghere, dar şi la procurori şi în faţa instanţei, ori de câte ori sunt chemaţi, precum şi să anunţe dacă îşi schimbă locuinţele.

Decizia de arestare preventivă poate fi contestată tot la instanţa supremă, care va decide definitiv dacă aceştia vor rămâne sub control judiciar, vor fi arestaţi preventiv sau plasaţi în arest la domiciliu.

Anchetatorii susţin că Vlad Moisescu ar fi constituit un grup infracţional încă din 2004, din care au făcut parte Ioana Costescu, Andrei Chiliman şi Ion Brad, urmărind "comiterea unor fapte de corupţie care să genereze obţinerea unor comisioane cuprinse între 10 şi 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare de la agenţii economici favorizaţi în câştigarea procedurilor de achiziţie publică şi pe parcursul derulării contractelor încheiate cu Primăria Sectorului 1".

Potrivit unor documente ale anchetatorilor, obţinute de MEDIAFAX, Vlad Moisescu ar fi fost creierul acestui mod de operare, iar Ioana Costescu, care îi respecta cu stricteţe "ordinele", le impunea funcţionarilor Primăriei Sectorului 1 şi controla modul în care aceştia le execută, motiv pentru care "toţi funcţionarii primăriei o ştiau de frică". Totodată, Ioana Costescu ar fi reprezentat interfaţa lui Moisescu în relaţiile cu reprezentanţii firmelor care aveau contracte cu Primăria şi care trebuiau să remită cei 10-15% ceruţi din banii încasaţi din contractele atribuite ilegal.

Anchetatorii explică şi modul de operare al grupării, arătând că principalii acţionari sau reprezentanţi ai firmelor importante erau contactaţi personal de Moisescu şi de Costescu, care le pretindeau colaborarea cu primarul Chiliman şi cu directorii serviciilor de investiţii şi achiziţii, respectiv Robert Grigorescu, Eugen Milea, Bogdan Piţigoi, Răzvan Munteanu, Ciprian Ghioacă şi o altă persoană, decedată între timp, spunând că trebuie să plătească acel "comision" impus de aceştia.

În cazul în care o firmă ar fi refuzat să plătească mita, respectiv "comisionul" impus de gruparea lui Moisescu, respectiva firmă nu ar mai fi câştigat niciodată vreo procedură de achiziţie publică în Sectorul 1. Mai mult, în anumite cazuri s-ar fi ajuns şi la ameninţări la adresa reprezentanţilor firmelor care ar fi refuzat să "cotizeze", se arată în documentele anchetatorilor.

Banii primiţi de la reprezentanţii firmelor cărora li se atribuiau preferenţial contractele ar fi fost împărţiţi, 30% ajungând la primarul Chiliman, câte 15% la Moisescu, Costescu şi Brad, 10% la PNL Sector 1, iar diferenţa de 15% ar fi fost folosită pentru diverse cheltuieli legate de remunerarea suplimentară a funcţionarilor care au sprijinit, în diferite modalităţi, la derularea activităţilor ilicite.

Procurorii DNA au precizat, în documentele citate, că grupul infracţional ar fi obţinut de la reprezentanţii firmelor Romair Consulting şi Straco, care au primit contracte privind reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din Sectorul 1, dar şi lucrări de asfaltare a unor străzi, sumele de 300.000 de lei, respectiv 38.481.488 de lei, reprezentând un procent de 10% din plăţile făcute de Primăria Sectorului 1, în baza contractelor încheiate.

Plata "comisionului" se făcea foarte discret, de regulă fiind acceptate doar predările de bani în numerar, în locurile stabilite de către Vlad Moisescu, printre care ar fi fost şi sediul PNL Sector 1 din Bulevardul Bălcescu, banii fiind preluaţi direct de Moisescu, susţin anchetatorii.

Potrivit documentelor procurorilor, Vlad Moisescu ar fi solicitat, în cazul firmei Romprest, ca parte din procentul de 10-15% stabilit pentru încheierea contractului să fie plătită prin achitarea contravalorii unor servicii de publicitate către B1 TV şi România TV.

"Această protecţie consta în faptul că nu apărea nimic negativ despre ei în mass-media, iar dacă în mod întâmplător ar fi apărut ceva, aceştia ar fi avut capacitatea să oprească, speculând relaţia contractuală", arată anchetatorii.

De altfel, această metodă era folosită în cazul mai multor firme care voiau să încheie contracte cu Primăria Sectorului 1, astfel că o parte din "comisionul" cerut de Vlad Moisescu pentru contracte era dată prin achitarea contravalorii unor servicii de publicitate, care erau încheiate, la solicitarea lui Moisescu, cu firma lui Sebastian Ghiţă, în care funcţionează postul România TV.

Vlad Moisescu era coordonatortul grupul infracţional şi se ocupa de solicitarea şi încasarea comisioanelor, invocând influenţa pe care o are asupra persoanelor cu funcţii decizionale din cadrul Primăriei Sectorului 1 şi dispunea cu privire la modalitatea gestionării banilor primiţi ilegal. "Vlad Moisescu este o persoană foarte influentă în interiorul PNL şi se bucură de sprijinul conducerii partidului şi al multor persoane cu funcţii importante în instituţii de stat. El este persoana care are ultimul cuvânt, inclusiv în ceea ce priveşte activitatea derulată la nivelul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, iar acest lucru este cunoscut de toată lumea", au mai arătat procurorii.

Ion Brad era persoana de încredere a lui Vlad Moisescu şi cel care, la indicaţiile acestuia, gestiona banii primiţi ilegal, el fiind trezorier al PNL Sector 1.

Ioana Costescu avea, împreună cu Ion Brad, rolul de determinare a plăţii comisioanelor şi de încasare a acestora, iar primarul Andrei Chiliman garanta favorizarea societăţilor agreate în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor şi ulterior, pe parcursul derulării acestora şi plata comisioanelor, au mai arătat anchetatorii.

Andrei Chiliman, membru al PNL, este primar al Sectorului 1 Bucureşti din iunie 2004, fiind la al treilea mandat. El a fost şi deputat de Bucureşti timp de două legislaturi: 1996-2000 şi 2000-2004.