Produsul final de la Roşia Montană va conţine 17% aur şi 83% argint

"Riscurile de mediu sunt prevăzute în raportul de evaluare ale proiectului. Există un plan de dezvoltare în parametri legali. Tehnologia care funcţionează la ora actuală, cianurarea, este pentru extracţia aurului şi argintului, fiind de ultimă generaţie. În momentul în care apare încă un element chimic care poate fi exploatat, acesta este cuantificat instantaneu şi avem posibilitatea de a-l trece în licenţă printr-un act adiţional, astfel încât această resursă să fie valorificată. Evident, completat cu valoarea redevenţelor etc. Produsul final minier în conformitate cu legislaţia şi cu acordul pe care îl avem cu compania, este un produs cu un conţinut de 17% aur şi 83% argint. Deci, acesta va fi produsul care va ieşi de la companie", a menţionat Duţu, citat de Agerpres.

Acesta a adăugat că, la solicitarea Comisiei Speciale pentru Roşia Montană, ANRM va putea pune la dispoziţie licenţa de exploatare a proiectului, precum şi faptul că investitorul va fi cel care ar urma să exploateze elementele chimice, altele decât aurul şi argintul, dacă acestea vor fi descoperite pe parcurs.

"Roşia Montană Gold Corporation va exploata elementele chimice altele decât aurul şi argintul, dacă acestea vor fi descoperite, dar tot pe baza unei noi licenţe. Licenţa de exploatare a proiectului poate fi pusă la dispoziţia Comisiei Speciale la o simplă solicitare din partea dvs.", a afirmat preşedintele ANRM.

Parlamentarii comisiei speciale pentru Roşia Montană s-au reunit, marţi, pentru a discuta despre investiţia pe care canadienii de la Roşia Montană Gold Corporation vor să o deruleze într-un proiect de extracţie a aurului.

Începând de miercuri, timp de două zile, membrii comisiei se vor deplasa la Roşia Montană, unde vor sta de vorbă cu reprezentanţi ai minerilor, ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, ai ONG-urilor şi autorităţilor.

Parlamentarii au termen să încheie raportul cu privire la exploatarea minieră până pe 20 octombrie, prima cameră sesizată fiind Senatul.

La jumătatea lunii septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara că valoarea garanţiei de mediu pe care investitorul canadian o va depune, anual, în contul statului român pentru proiectul de la Roşia Montană este de 146 milioane de dolari, la care se adăugă o garanţie suplimentară, în caz de accident ecologic, în valoare de 25 milioane dolari, în fiecare an.

Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană. 

Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să  asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.

Textul adoptat de Guvern mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, dar şi mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare.

Compania urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.