Antonescu a dat cărțile pe față

Declarațiile recente ale lui Crin Antonescu privind rolul politic pe care și-l asumă în privința temelor de actualitate par să demonstreze că președintele PNL a intrat deja în campania electorală. Atacurile la adresa primarului General al Capitalei și respingerea vehementă a proiectului de la Roșia Montană, înaintea dezbaterilor din Parlament, arată că liderul liberal este decis să facă parte din același grup de opoziție ca PDL – cel al populiștilor.

Mesajele transmise de Crin Antonescu în cadrul unui recent interviu televizat au generat un sentiment de confuzie printre liberali, care observă o schimbare de atitudine și o apropiere periculos de mare față de ideile promovate de democrat-liberali. Deși la Putere, având aproape jumătate din ministere și un sfert din parlamentari, Antonescu încă încearcă să poziționeze PNL ca partid de Opoziție, probabil dorind astfel să se apropie de PDL în vederea unei alianțe utile în cazul în care Crin Antonescu va considera oportună ruperea USL.

În timp ce mii de români sunt în stradă și cer soluții pentru problemele câinilor comunitari și cele de la Roșia Montană, președintele PNL se pare că dorește politizarea acestor chestiuni sensibile prin lansarea de provocări la adresa partenerilor de guvernare și a aliaților politici.

Astfel, atacurile sale la adresa unor foști aliați și refuzul de a se consulta cu ceilalți lideri importanți din USL arată că Antonescu și-a făcut planuri singur sau împreună cu alți actori politici de dreapta, precum Vasile Blaga. În momentul în care Inițiativa România Liberală (IRL), care reprezintă o bună parte din opoziția din interiorul PNL la adresa lui Antonescu, a decis să intre sub umbrela Alianței încropite de Forța Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu și PNȚCD-ul lui Aurelian Pavelescu, este de așteptat ca și PNL să “uite” la un moment dat promisiunile făcute în fața votanților USL, în speranța că va deveni ceea ce spune că este în acest moment – liderul Opoziției.

Referindu-se la incidentele recente și la modul în care este gestionată problema câinilor fără stăpân, Crin Antonescu a avut o atitudine critică față de ideea consultării cetățenilor din București în privința soluției radicale de eutanasiere a animalelor. Catalogând organizarea unui referendum ca fiind un act inutil, “chiar jenant”, Antonescu l-a atacat dur pe primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, pe care, surprinzător în contextul actual, l-a susținut la alegerile locale din 2012.

Liderul liberal a subliniat că, în condiții similare, într-o altă țară ar fi existat demisii, în primul rând din partea primarului, iar susținerea pe care o are Sorin Oprescu din partea Consiliului General există, chiar dacă uneori nu este una justificată sau nu are sens.

Este foarte posibil ca presiunea pe care Antonescu o pune pe Oprescu să facă parte dintr-o strategie mai vastă a PNL de a lovi, cât se poate de indirect, în social-democrați. Plasându-se de partea protestatarilor, președintele PNL se ascunde în umbra populismului, încercând să-și crească propriul scor electoral pentru alegerile prezidențiale de anul viitor, dar și scorul partidului pentru alegerile europarlamentare.

Deși surprinzător pentru unii, răspunsul lui Antonescu la întrebarea “cine este liderul opoziției?” este unul cât se poate de clarificator pentru atitudinea pe care acesta o manifestă: “Eu!”. Dorința liderului PNL de a fi principalul exponent al mișcării de Opoziție reprezintă pe de-o parte o fugă de responsabilitate, iar pe de altă parte o absurditate.

PNL controlează o bună parte din Parlament și au aproape jumătate din portofoliile ministeriale, fiind atât din punct de vedere instituțional, administrativ cât și imagologic “la putere”. A argumenta că Antonescu este de fapt un lider din opoziție nu poate indica decât o dorință a acestuia de a se alia cu PDL. Dar refuzul lui Crin Antonescu de a-și asuma responsabilitățile guvernării și dorința sa de a se alătura parlamentarilor liberali care atacă Guvernul este o strategie extrem de riscantă pentru stabilitatea USL și poate însemna că PNL dorește ruperea Uniunii și a promisiunii pe care a făcut-o față de românii care au votat în decembrie 2012.

În acest sens, o altă decizie cu care dorește Crin Antonescu să sape la baza stabilității USL și să-și asume rolul de opozant al Guvernului este și cea privind retragerea susținerii pentru proiectul Roșia Montană.

Preşedintele Senatului a declarat că proiectul exploatării de la Roşia Montană nu mai poate fi susţinut şi, în opinia sa, acesta ar trebui respins. Schimbarea de optică și decizia tranșantă a liderului liberal în această privință a venit după ce, conform propriilor declarații, a realizat că sentimentul public contrar e mai important decât datele tehnice.

Practic, printr-o singură declarație publică, Crin Antonescu a detonat toate discuțiile din Parlament despre beneficiile și locurile de muncă pe care le-ar fi putut genera proiectul exploatarii miniere.

Desigur, în momentul în care câteva mii de români ies în stradă și protestează împotriva unei astfel de inițiative tentația populismului este una foarte mare, dar cu siguranță președintele PNL va fi cel care-și va asuma responsabilitatea și pentru despăgubirile pe care românii vor trebui să le plătească companiei interesate de proiect.

În orice caz, Crin Antonescu joacă un joc dublu extrem de periculos și generează o lipsă de încredere care poate fi extrem de dăunătoare șanselor sale de a ajunge președintele României. Printre cele mai importante decizii pe care trebuie să le ia președintele PNL în viitorul apropiat, dincolo de cea privind continuarea atacurilor la adresa DNA și ANI, este dacă va da dovadă de solidaritate cu Guvernul din care partidul pe care îl conduce face parte sau va căuta să se alieze cu acei politicieni care au tăiat salariile, au impozitat pensiile și au crescut TVA la 24%.