Antonescu, iritat

Ceea ce vedem, în schimb, este iritarea crescândă a liderului liberal, Crin Antonescu, pe acest subiect. Este drept, acesta nu mai critică deschis inițiativa premierului, dar aluzia este străvezie când face referire la efortul similar al lui Zgonea. Pentru Crin Antonescu, se pare, a te informa sau a interveni direct este doar o fugă după voturi. Iritarea sa este crescândă: în mină nu vrea, cu protestatarii din Piață nici atât, practic liderul liberalilor s-a pus iarăși singur în postura lui Gică-contra. Peste tot unde partenerul său social-democrat a declarat că va merge și va asculta oamenii, Antonescu a zis pas. Ori, cel puțin la nivel principial, avem aici o problemă și nu ar fi nici acum prea târziu dacă Antonescu și-ar reconsidera poziția. Cum vrei să faci campanie pozitivă, dacă ignori invitațiile directe? Cum scapi de acuzele de ne-principialitate dacă nu asculți toate părțile implicate într-o controversă? Să le transmiți minerilor că nu te interesează locurile lor de muncă este cel puțin o dovadă de imprudență și liberalii nu sunt în măsură să oprească singuri o avalanșă de opinii negative ce s-ar putea porni chiar de la începutul campaniilor viitoare.

”Oamenii de acolo au un punct de vedere la care au dreptul și pe care au dreptul să și-l apere. S-a făcut o comisie care va merge acolo. Eu unul nu sunt dispus să așezăm un ritual. Fiecare să mergem până acolo, să ne punem o căscuță albă, să mergem în galerie și să facem după aceea o poză și declarații. Deciziile vor fi luate acolo unde trebuie luate, iar punctele de vedere ale oamenilor de acolo vor fi cunoscute”, a declarat Antonescu.

”Nu înțeleg de ce ar trebui, pentru că a mers Zgonea să merg și eu și mai ales că nu împărtășesc acestă filosofie. Conflictul nu se poate dezamorsa prin vizite acolo”, a precizat liderul liberalilor.

În al doilea rând, prin asemenea declarații Antonescu dovedește că nu a reușit nici acum să bifeze unul din mesajele pe care Victor Ponta le sublinia încă de când a format primul guvern USL: noi nu suntem ca ei. Până la urmă liderul liberal este suficient de lucid pentru a realiza, măcar în ceasul al unsprezecelea, că ceea ce le transmite minerilor și oamenilor din Piață seamănă nepermis de tare cu atitudinea lui Traian Băsescu: nu avem ce discuta, nici cu oamenii, nici în Parlament, guvernul să-și asume răspunderea și pe urmă mai vedem. Ceea ce nu trebuie să uite Antonescu în acest caz este că președintele s-a specializat aproape, de-a lungul celor două mandate, pe această metodă: forțează mâna cuiva care-și asumă răspunderea și, dacă se întâmplă ceva pe viitor, Băsescu este primul care se spală pe mâini și pretinde să i se arate unde și ce a semnat. Ceva mă face totuși să mă îndoiesc și nu pot să cred că liderul liberalilor și-a propus să fie comparat în campania sa pentru Cotroceni tocmai cu Traian Băsescu...