Aproape jumătate din populaţia României este de acord cu votul obligatoriu

Astfel, 44,6% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu deoarece consideră că dacă vin mai mulţi oameni la vot se pot schimba lucrurile în bine, în timp ce 41,7% se declară împotrivă motivând că actuala clasă politică nu poate schimba lucrurile în bine, iar 13,6 dintre respondenţi nu au răspuns la această întrebare. 

'Ratele foarte scăzute de participare la vot, în special la alegerile parlamentare, reprezintă un fenomen îngrijorător pentru tânăra democraţie românească. Ipoteza introducerii votului obligatoriu poate fi o soluţie compensatorie, dar ea nu poate funcţiona în lipsa unui proces de primenire a clasei politice. Altfel, există riscul major ca măsura să fie percepută drept încercare de legitimare forţată a unei clase politice cu probleme de credibilitate, ceea ce se va traduce, în final, într-o delegitimare şi mai mare a întregului regim democratic românesc', susţine Remus Ştefureac, director INSCOP.

De asemenea, barometrul INSCOP relevă că Alianţa PSD-UNPR-PC conduce în clasamentul intenţiei de vot pentru alegerile parlamentare. În ceea ce priveşte opţiunea ideologică, aceasta este bine definită pentru 40,3% dintre români şi incertă pentru un procent egal. 

INSCOP Research a măsurat intenţia de vot pentru alegerile parlamentare în două variante, respectiv cu PNL şi PDL măsurate separat, respectiv intenţia de vot pentru un partid format prin fuziunea PNL şi PDL.

În prima variantă, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 42,3% dintre respondenţi care au o opţiune ar alege Alianţa PSD-UNPR-PC. Urmează PNL cu 19,3%, PDL cu 11,9% dintre cei care exprimă o opţiune politică şi PMP cu 7,5%. UDMR ar fi votată de 5,4% dintre cetăţenii care exprimă o opţiune, în timp ce Forţa Civică ar obţine 3,4%. Clasamentul este completat de PRM (3,2%), PPDD (2,8%), PNŢCD (1,2%). Restul de 3% optează pentru un alt partid. Procentele sunt calculate pe un eşantion de 64,9% din totalul respondenţilor, reprezentând persoanele care au nominalizat un partid politic.

Raportat la totalul populaţiei investigate, 20,3% declară că nu s-au hotărât, 9,9% spun că nu merg la vot, iar 4,9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. 

În varianta a doua, cu PNL şi PDL măsurate împreună, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 43,5% dintre respondenţi care au o opţiune ar alege Alianţa PSD-UNPR-PC. Un partid format din fuziunea PNL şi PDL ar obţine 29,8% din totalul voturilor, în timp ce PMP ar obţine 7%. UDMR ar fi votată de 5,4% dintre cetăţenii care exprimă o opţiune, în timp ce Forţa Civică ar obţine 3,6%. Clasamentul este completat de PRM cu 3,3%, PPDD - 2,8%, PNŢCD - 1,2%, restul de 3,4% optând pentru un alt partid. Cifrele sunt calculate pe 63,2% din totalul eşantionului, reprezentând persoanele care au indicat o opţiune pentru un partid. Raportat la totalul populaţiei investigate, 22,5% declară că nu s-au hotărât, 9,7% spun că nu merg la vot, iar 4,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. 

În ceea ce priveşte identificarea ideologică, 40,3% din populaţie nu se consideră ca aparţinând unei familii de valori politice. Un procent identic de respondenţi au o opţiune ideologică bine definită, jumătate dintre aceştia declarându-se mai degrabă de stânga (20,3%), iar cealaltă jumătate declarându-se mai degrabă de dreapta (20%). 9,2% declară că nu ştiu ce înseamnă 'de stânga' sau 'de dreapta'. Alţi 10,2% dintre respondenţi nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. 

'Datele relevă faptul că doar 2 din 5 români se identifică cu un bazin ideologic. Procentul de 40,3% corespunde în linii mari bazinului de populaţie care participă de regulă la alegerile parlamentare (aproximativ 40%). 60% din populaţie, deşi nu o recunoaşte deschis, nu are o identificare ideologică şi implicit partizană foarte clară, fiind mai degrabă populaţia implicată marginal în viaţa politică', afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 1-6 iulie. Volumul eşantionului a fost de 1.055 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic. 

Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 75 de localităţi (oraşe mari, medii şi mici, comune, sate). Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populaţiei din 2011.