Aproape opt milioane de români trăiesc în străinătate

Evenimentul are în vedere consolidarea cadrului formal deja existent, în care vor fi dezbătute pe larg, în mod structurat, problemele cu care se confruntă mediul asociativ românesc, necesitățile comunităților românești de pretutindeni și căile de acțiune pentru soluționarea acestora.

Politica Guvernului față de românii plecați din țară, care sunt între șase și opt milioane, trebuie să fie axată pe acțiuni și proiecte concrete. Românii de peste hotare sunt parte integrantă a spiritualității, istoriei și dezvoltării societății românești, iar obiectivele fundamentale vizează continuarea și afirmarea identității culturale, lingvistice și religioase, precum și întărirea legăturilor dintre România și comunitățile românești de peste hotare.

Configurarea unui profil identitar, pozitiv, activ al comunităților românești din străinătate este un element necesar, strategic. Trebuie creat un rol esențial al românilor în străinătate prin promovarea, în cadrul comunităților, a modelelor de succes în integrarea în societatea gazdă, dar și promovarea și recunoașterea oficială a personalităților din diaspora în țară.

Există o serie de direcții de acțiune prioritare ce pot fi întreprinse în acest domeniu.

Sprijinirea educației în limba română, prin finanțarea proiectelor românești pentru organizarea de cursuri în lima română, istorie și geografia României, îmbunătățirea situației bibliotecillor școlare românești, facilitarea accesului la publicații în limba română, păstrarea identității culturale și religioase prin susținerea proiectelor de punere în valoare a patrimoniului cultural românesc, de păstrare a tradițiilor și de promovare a artei populare românești și autentice.

Susţinerea preoţilor care slujesc în limba română în alte ţări şi deschiderea unui număr cât mai mare de şcoli parohiale, susţinerea financiară a construcţiei, renovării şi amenajării de biserici româneşti acolo unde există comunităţi numeroase de români, facilitarea colaborării dintre organizaţiile românilor din diverse state europene, cu scopul cunoaşterii, cooperării şi sprijinirii reciproce.

Și, desigur, promovarea în discuțiile bilaterale sau instituționale a problemelor, dificultăţilor sau a altor aspecte semnalate de comunităţile româneşti, eforturile pe care autorităţile româneşti, în principal Guvernul, le face în direcţia liberalizării pieţei muncii pentru cetăţenii români sau promovarea drepturilor minorităţilor româneşti din statele vecine.