Aproximativ un milion de români sărbătoresc Crăciunul pe calendarul vechi

În timp ce aproximativ două milioane de români serbează ziua numelui, cu ocazia Sfântului Ioan, credincioşii ortodocşi de rit vechi - ruşii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii şi sârbii din Banat - sărbătoresc Crăciunul.

Singurul lăcaş de stil vechi din Bucureşti este Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, de pe strada Televiziunii, iar în ţară există peste 80 de astfel de biserici.

Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Christos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefaţată de seara de Ajun, când copiii şi tinerii îmbrăcaţi în costume tradiţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt.

În ziua de Crăciun, fiecare creştin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradiţională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peşte, ciorbe şi borşuri, zacuscă, totul stropit din abundenţă cu vin rubiniu şi votcă.

În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor - de 8.914, al sârbilor - 22.518.

Citiţi în continuare care sunt obiceiurile în ziua Crăciunului pe stil vechi.