Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului a murit cu cinci zile înainte de împlinirea vârstei de o sută de ani

Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, Ioachim Băcăuanul, a declarat că Eftimie Luca, cunoscut drept "ierarhul cel bun şi cu suflet mare, cu dragoste şi râvnă pentru Biserica Ortodoxă Română", în slujba căreia s-a aflat peste 80 de ani, "lasă în cugetul românilor amintiri frumoase, compasiune şi multă dragoste".

"S-a născut şi a crescut în preajma muntelui Ceahlău, zonă plină de farmec, de poezie, dar şi de istorie şi de evlavie românească, fiind educat în crezul dragostei faţă de muncă, precum şi în respectul faţă de comorile pe care istoria le-a plantat pe respectivele locurile strămoşeşti şi binecuvântate", a spus Ioachim Băcăuanul.

Trupul neînsufleţit al ierarhului a fost depus în Catedrala Arhiepiscopală, pentru ca toţi preoţii, monahii şi credincioşii care l-au cunoscut să poată să-i aducă un ultim şi pios omagiu.

Slujba de înmormântare, ce va fi precedată de Sfânta Liturghie, va avea loc în Catedrala "Sf. Cuv. Parascheva", joi, 6 noiembrie, la ora 11,00.

"Până la alegerea noului 'chiriarh', potrivit rânduielilor bisericeşti, Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va exercita slujirea de Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului, urmând a fi pomenit ca atare la slujbe", a precizat pentru AGERPRES părintele Constantin Gherasim, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

Eftimie Luca s-a născut pe 9 noiembrie 1914, în satul Schitul, comuna Ceahlău, judeţul Neamţ.

În perioada 1921-1928 a urmat şcoala primară în satul natal, iar apoi cursurile Şcolii de cântăreţi din Iaşi. La vârsta de 20 ani a devenit călugăr la mănăstirea Slatina, judeţul Suceava. În această calitate s-a înscris la Seminarul Teologic Monahal din mănăstirea Cernica, pe care l-a absolvit în anul 1941. În anul 1945 se înscrie la Facultatea de Teologie de la Suceava, cursuri universitare pe care avea să le termine la institutul Teologic din Bucureşti în anul 1949, unde va obţine titlul de licenţiat de teologie având calificativul "Magna cum laudae".

Între timp a fost hirotonit ierodiacon în 1941 şi ieromonah în 1947.

La 1 aprilie 1949 i s-a încredinţat stăreţia mănăstirii Bistriţa-Neamţ pe care avea să o conducă până în 1966, iar între anii 1951 şi 1960, concomitent a funcţionat exarh al mănăstirilor din Eparhia Romanului şi Huşilor, şi în această calitate s-a ocupat de reorganizarea vieţii monahale atât pe linie gospodărească, cât şi de trăire spirituală.

În 1966 este numit Arhimandrit şi Stareţ la mănăstirea "Sf. Ioan cel Nou" de la Suceava, unde iniţiază lucrări de restaurare la catedrala "Sf. Gheorghe", la stăreţia şi chiliile din incinta lăcaşului de cult.

"Buna gospodărie a celor două mănăstiri pe care le-a condus peste 22 de ani, grija pentru desfăşurarea activităţilor călugăreşti, precum şi experienţa şi meritele adunate de-a lungul anilor în diferite însărcinări au făcut cu Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să-i acorde demnitate de Arhiereu - Vicar la Eparhia Romanului şi Huşilor, fiind hirotonit în ziua de 30 ianuarie 1972. După şapte ani, dând dovadă de adevăr, vieţuire în Hristos şi vrednicie pilduitoare, a fost ales şi instalat ca Episcop titular al Eparhiei Romanului şi Huşilor la 23 aprilie 1978", a precizat părintele Constantin Gherasim, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

Potrivit acestuia, activitatea Episcopului Eftimie Luca însumează mănăstiri şi schituri noi, biserici parohiale, restaurarea în întregime a Catedralei episcopale şi a picturii murale realizată în sec. XVI şi XVIII, acoperişul fiind reconstruit în stilul moldovenesc ştefanian, restaurarea casei 'Veniamin Costache', consolidarea fabricii de lumânări, amenajarea unui paraclis cu hramul 'Sf. Cuvios Antipa de la Calapodeşti', redeschiderea Seminarului Teologic 'Sf. Gheorghe', amenajarea complexelor muzeistice de la Centrul Eparhial şi mănăstirea Bogdana.

"Cuvintele de învăţătură adresate clerului şi credincioşilor cu ocazia vizitelor pastorale, la hirotonii, la conferinţe preoţeşti, pastoralele şi numărul impresionant de articole publicate în revistele central bisericeşti şi mitropolitane, în diferite ziare şi reviste, reeditarea revistei de teologie cultură şi spiritualitate a Eparhiei 'Cronica Romanului', sunt o altă parte din strădaniile Prea Sfinţiei Sale la viaţa culturală a Eparhiei, dar şi a ţării", a menţionat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.