Arhitectul-şef al Capitalei: Majoritatea bucureştenilor sunt cârcotaşi, nihilişti, nu-şi iubesc oraşul
Arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a declarat marţi, la conferinţa "Cities of Tomorrow", că majoritatea bucureştenilor sunt "cârcotaşi, nihilişti şi nu-şi iubesc şi îngrijesc oraşul", iar în zona politică nu există coeziune între politica centrală şi cea locală.
Nu îmi place mentalitatea majorităţii bucureştenilor, pentru că sunt cârcotaşi şi nihilişti şi nu-şi iubesc şi îngrijesc oraşul, iar în politica pentru Bucureşti, nu-mi place că nu există o coeziune între politica centrală şi cea locală. Orice capitală, care înseamnă inima unei ţări, trebuie întotdeauna sprijinită şi guvernamental", a spus Gheorghe Pătraşcu, întrebat ce are de reproşat cetăţenilor şi zonei politice.
În ce priveşte dezvoltarea Capitalei, Gheorghe Pătraşcu a spus în următorii zece ani, în Bucureşti nu se pot schimba foarte multe, însă s-ar putea schimba calitatea spaţiului public.
"În următorii zece ani, nu se pot schimba foarte multe în Capitală, însă s-ar putea schimba calitatea spaţiului public. Trebuie asigurate 5.000 de locuri de parcare în zona centrală, să se rezolve o mare parte din problema traficului şi trebuie redat spaţiul public pietonilor, respectiv trotuarele şi pistele pentru biciclete. Avem un modest model început pe Calea Victoriei", a spus Gheorghe Pătraşcu, la conferinţa "Cities of Tomorrow", organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, în parteneriat cu Zeppelin şi cu sprijinul agenţiei Mediafax.
Arhitectul şef al Capitalei a precizat că pentru îmbunătăţirea calităţii spaţiului public trebuie puse în valoare anumite zone care în prezent sunt abandonate şi a dat ca exemplu zona Antim, zona din spatele Tribunalului, din spatele Bibiliotecii Naţionale.
Pătraşcu a mai spus că în procesul de dezvoltare, oraşul "nu a profitat suficient de poziţia geo-strategică pe care o are, respectiv apropierea de unul dintre cele mai mari oraşe ale Bulgariei, oraşul Ruse". el a precizat că cel mai important obiectiv pentru dezvoltarea sudului oraşului îl reprezintă conectarea cu Dunărea, respectiv cu nordul Bulgariei, cu oraşul Ruse.
"Bucureştiul nu profită de faptul că Ruse, care este al patrulea oraş al Bulgariei, este situat la 60-70 de kilometri, fiind în mod natural atras de zona aceasta, iar noi nu facem nimic să-i încurajăm pe bulgari să folosească, de exemplu, aeroportul din Bucureşti sau serviciile din Capitală, ceea ce este un lucru foarte natural care se întâmplă în Europa", a spus arhitectul şef al Capitalei, care a dat ca exemplu trecerea dintre Franţa şi Germania, unde nu se sesizează nicio diferenţă în momentul traversării graniţelor.
În ceea ce priveşte investiţiile în Capitală, Pătraşcu a spus că este nevoie de o "mediană" care să satisfacă nevoia de investiţie şi atractivitate din punct de vedere al calităţii spaţiului vieţii şi al spaţiului public.
În acest sens, arhitectul şef al Capitalei a arătat că, pentru obţinerea acestei mediane, este nevoie de voinţă politică şi de conştientizarea problemelor în lumea politică, precizând că în foarte multe din zonele specializate ajung persoane "care nu au nicio legătură cu domeniul".
Din punct de vedere al dezvoltării arhitecturale, Gheorghe Pătraşcu a spus că Bucureştiul s-a dezvoltat "modest".
"Nici nu putea să se dezvolte altfel, pentru că nu există premise create, calitatea arhitecturală fiind puţin apreciată sau apreciată doar de o minoritate şi în orice caz puţin apreciată de politicieni", a mai spus Pătraşcu.