Țările nord-europene și Germania, în fruntea unui clasament UNICEF privind bunăstarea copiilor. România, în ultimele 3 locuri

Cele trei țări din coada clasamentului — România, Bulgaria și Chile — au un venit pe cap de locuitor inferior celui din alte țări din lumea industrializată, subliniază bilanțul realizat de centrul de cercetare Innocenti al UNICEF.

Însă "poziția slabă" a unor țări precum SUA (37 din 41) și Noua Zeelandă (34) "demonstrează că un venit național ridicat nu este suficient pentru a garanta rezultate bune în termeni de bunăstare a copiilor", subliniază autorii. Slovenia (locul al 9-lea) depășește cu mult țările mai bogate, în privința a numeroși indicatori.

În plus, notează raportul, Japonia, SUA și Canada sunt printre țările cu cele mai puțin eficiente politici sociale și de impozitare în sensul reducerii sărăciei în rândul copiilor.

Franța, pe locul al 19-lea, se află la rândul său în treimea de țări cu rezultate medii.

Clasamentul care compară 41 de țări din Uniunea Europeană (UE) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a fost stabilit în funcție de nouă criterii, care figurează printre obiectivele de dezvoltare durabilă definite în 2015 de Organizația Națiunilor Unite — reducerea sărăciei și a foametei, asigurarea unei bune sănătăți și a bunăstării, accesul la o muncă decentă și la creștere economică, reducerea inegalităților, etc.

În medie, un copil din cinci (21%) din cele 41 de țări așa-zise "cu venituri înalte" trăiește sub pragul sărăciei. Există însă mari variațiuni, fiind vorba de unul din zece în Danemarca, în Islanda și în Norvegia, dar și de unul din trei în Israel și în România.

Bulgaria, Spania, SUA, Mexic și Turcia prezintă și ele rate ale sărăciei infantile net superioare mediei țărilor bogate. În Franța (aproape de 18%), proporția este sub media de 21%, potrivit acestui raport.

Finlanda, Islanda și Norvegia sunt țările cele mai performante în materie de reducere a sărăciei copiilor, datorită transferurilor sociale — prestații sociale și impozite menite să corecteze inegalitățile.

În două treimi dintre țări, 40% din gospodăriile cu copii cele mai sărace câștigă mai puțin decât cele 10% cele mai bogate.

Un copil din opt în medie este confruntat cu insecuritatea alimentară, iar asta poate merge până la unul din cinci în Marea Britanie (pe locul 13 din 41) și în SUA și la unul din trei în Mexic și în Turcia.

Țările cel mai puțin afectate de acest fenomen sunt Japonia, Suedia, Coreea de Sud, Croația sau Germania, unde un copil din 20 este confruntat cu insecuritatea alimentară, iar proporția este de unul din 16 în Franța.

Obezitatea copiilor dintre 11 și 15 ani, care "constituie de asemenea o formă de malnutriție", este în creștere în marea majoritate a țărilor.

Majoritatea țărilor din acest clasament și-au redus rata mortalității neonatale (în cursul primelor patru săptămâni de viață) în ultimii ani, dar Canada, SUA, Chile, Mexic, Bulgaria și Turcia au încă rate superioare mediei de 2,8 decese la 1.000 de nou-născuți vii.

Țările din Europa de sud, precum Portugalia, Italia sau Spania, au ratele cele mai scăzute de suicid în rândul adolescenților, iar Noua Zeelandă cea mai ridicată. Aceste rate au scăzut însă în ultimii ani în majoritatea țărilor.

Însă în medie aproape un adolescent din patru (unul din trei în Italia) semnalează cel puțin două simptome de probleme mentale — deprimare, iritabilitate, nervozitate sau probleme de somn — pe săptămână.

Printre părțile bune din raport ar fi faptul că din 2010 s-a înregistrat o diminuare marcantă a consumului de alcool în rândul adolescenților, dar și faptul că rata de natalitate în rândul adolescentelor scade rapid în numeroase țări.

Chiar în țările cele mai performante — Estonia, Japonia, Finlanda și Canada — aproape o cincime din elevii de 15 ani nu posedă nivelul de competență minim în lectură, matematică și științe.