Au apărut apostolii lui Iohannis. „Cultul personalității” revine
Nu trebuie să fi un mare specialist în comunicare pentru a înțelege că acest dublu standard aplicat lui Victor Ponta și lui Klaus Iohannis de o parte a mass-media reprezintă dovada unui partizant pe cât de dur, pe atât de neasumat de cei care îl practică.
Alegerile care tocmai au trecut au reprezentat un bun prilej de a vedea unde se plasează atât stânga și dreapta din România, cât și mass-media din țara noastră. În fond, în contextul în care spațiul public a fost în anumite momente saturat de acțiunile candidaților principali, ieșea destul de ușor în evidență modul în care o anumită parte a presei se raporta la ele.
În ceea ce îl privește pe câștigătorul scrutinului prezidențial, Klaus Iohannis a fost un pic cam răsfățat, mai ales în zona publicațiilor de pe Internet sau a ziarelor care în ultimii ani au încercat să își construiască și o identitate on-line puternică. Însă, din plutonul organizațiilor din mass-media care l-au susținut pe Iohannis cel mai puternic se evidențiază Adevărul și Gândul, care de la debutul campaniei electorale au pus în mod serios umărul la alegerea sa în funcția de președinte al României.
Citeşte şi: Cum a dat Ion Cristoiu din casă – Iohannis, adevăratul candidat al lui Băsescu
Prin editorialele unor autori ca Andrei Pleșu, Cristian Tudor-Popescu sau Gabriel Liiceanu, prin titluri cu trimitere sau prin analize atât de partizane, încât abia merită această titulatură, colectivele redacționale ale celor două publicații au avut în ultimele săptămâni un dublu obiectiv. Pe de o parte, Victor Ponta trebuia înfățișat drept un exponent al corupției PSD-iste, în timp ce Klaus Iohannis a fost înfățișat în postura cavalerului dreptei venit de la Sibiu pe un cal alb pentru a ne salva. Cât despre greșelile și mesajele fostului candidat al ACL, acestea erau prezentate sumar și foarte puțin comentate în termeni critici.
Nu trebuie să fi un mare specialist în comunicare pentru a înțelege că acest dublu standard aplicat lui Victor Ponta și lui Klaus Iohannis de o parte a mass-media reprezintă dovada unui partizant pe cât de dur, pe atât de neasumat de cei care îl practică. În clipa în care încerci să creezi sistematic și prin intermediul mai multor comunicatori un contrast între cei doi candidați, deja nu mai este vorba despre opiniile convergente ale unor editorialiști, ci despre un efort de manipulare concertat.
Acum, odată cu victoria lui Klaus Iohannis, demersurile celor de la Gândul și Adevărul au trecut la un alt nivel, fiind vorba despre a-l prezenta pe Klaus Iohannis drept complet diferit față de ceilalți politicieni români. Tot ce face președintele ales este înfățișat drept extraordinar și este prezentat ca un argument în favoarea calităților superioare ale domnului Iohannis. La emisiunile on-line realizate de redacțiile celor două publicații se discută de câteva zile despre teme gen profilul moral al preşedintelui, implicația fiind desigur aceea că primarul Sibiului este cel mai apropiat de ce își doresc românii de la un președinte.
Citeşte şi: Klaus Iohannis: "Nu l-am invitat pe regele Mihai la investirea mea". Care este explicaţia
Dacă mai adăugăm și o serie de mici ironii la adresa premierului și ușurarea exprimată cam de toți editorialiștii celor două publicații că democrația a învins și că Victor Ponta nu a ajuns președinte, atunci avem imaginea unui cult al personalității pe cale să fie construit în adevăratul sens al cuvântului. Mai grav este că nici măcar nu se mai folosește un stil cât de cât subtil de manipulare, vorbindu-se deschis despre misiunea pe care Iohannis o are în următorii ani și despre sprijinul popular covârșitor de care domnia sa se bucură. Pentru cei mai bătrâni dintre noi, efortul depus de jurnaliștii de la Gândul și Adevărul seamnănă izbitor de mult cu ce făceau înainte de 1989 organele de propagandă ale PCR-ului, transformând orice apariție publică a „celui mai iubit fiu al poporului” într-un prilej de sărbătoare.
Oricum ai privi lucrurile, Klaus Iohannis este un politician alcătuit aproape exclusiv din imagine, domnia sa nerușind până în prezent să dovedească nimic din punct de vedere politic. Însă, atâta timp cât spatele domniei sale este asigurat de eforturile anumitor jurnaliști, orice va face viitorul președinte va fi înfățișat doar într-o lumină pozitivă, încălcând flagrant dreptul românilor de a fi informați corect și imparțial asupra activității șefului statului.