Aurelian Mihai: 45 de delegaţi din 13 ţări la Congresul Românilor de Pretutindeni

"Rolul nostru, ca secretariat tehnic, a fost să facem tot posibilul ca acest Congres să se realizeze. Avem data stabilită, locaţia, un buget, să vedem cum se va alege un nou Consiliu. Marele câştig este că vom avea 100% prezenţă a românilor din afara graniţelor ţării'', a declarat deputatul. 

El a precizat că din cele 52 de dosare depuse, doar 45 au fost validate, în conformitate cu criteriile anunţate - să aibă minimum 18 ani la data depunerii dosarului, să nu facă parte dintr-un partid politic din România, să fie români de pretutindeni în sensul legii 299 din 2007, să prezinte un dosar bazat pe o listă a susţinătorilor de minimum 250 de persoane. 

Potrivit acestuia, deocamdată au fost respinse dosarele în cazul a şapte persoane din SUA, Italia, Marea Britanie, Spania. "Acestea nu au întrunit până în momentul de faţă aceste condiţii, nu s-au calificat. Nu au respectat numărul de semnături", a arătat deputatul. 

Aurelian Mihai a spus că scopul principal al acestui Congres este alegerea Consiliului Românilor de Pretutindeni, care va avea ca principală atribuţie furnizarea de informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, DRP-ului din cadrul MAE, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative care vizează realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti. 

"Cred că este un beneficiu al românilor din diaspora să aibă un astfel de Consiliu, ca for reprezentativ apolitic. Eu trag speranţa că, bineînţeles, colegii deputaţi vor vota acel proiect de modificare a Anexei 1 la Legea 208/2015 al alegerilor parlamentare, astfel încât să avem în loc de doi - patru senatori şi în loc de patru - opt deputaţi pentru diaspora", a menţionat Aurelian Mihai. 

La rândul său, deputatul Ovidiu Iane, vicepreşedinte al Secretariatului Tehnic al Congresului, a spus că acest Consiliu va funcţiona pe lângă Departamentul Românilor de Pretutindeni din cadrul MAE, iar Guvernul are obligaţia să finanţeze activitatea Consiliului şi "nimic altceva". 

"Politicul nu trebuie să se amestece în funcţionarea şi în activitatea acestui Consiliu, în niciun fel. De aceea vorbim de reprezentativitate nepolitică şi aceşti oameni sunt liberi să facă ce vor. Evident, vor merge înapoi în comunităţile lor, vor veni cu probleme de acolo, pe care le vor comunica ulterior în cadrul şedinţelor şi vor lua toate măsurile legale pe care le vor avea la dispoziţie pentru a-şi impune cerinţele către Legislativ sau către Guvern", a afirmat Iane. 

Potrivit acestuia, congresul este rezervat în exclusivitate delegaţilor din diaspora. 

"Cu toate criticile, ne-am propus să facem acest eveniment indiferent de numărul de participanţi. Probabil că nu vom avea 300 de delegaţi cât ne-am dorit la prima ediţie. Secretariatul şi Comisia au făcut toate eforturile pentru a permite şi a facilita înscrierea. Referitor la românii din afara graniţelor ţării care vor să participe în calitate de invitaţi, noi avem scopul de a alege Consiliul. Nu este un eveniment ca o conferinţă. De aceea am hotărât, în principiu, ca cei care vor să vină în calitate de invitaţi să nu dăm curs", a arătat Iane.