Aurescu: Modul în care România a gestionat situaţia refugiaţilor, un argument că ţara noastră merită să se alăture Schengen

Precizările au fost făcute în deschiderea dezbaterii cu tema "15 ani de la aderarea României la UE. Contribuţia României la UE şi rolul său în consolidarea Uniunii".

"Modul în care România a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina este încă un argument puternic că ţara noastră acţionează deja ca un stat membru Schengen şi că merită să se alăture de jure spaţiului de liberă circulaţie. În actualul context de criză, statele asociate din vecinătatea Uniunii au arătat că doresc să se dezvolte în pace şi securitate, în conformitate cu valorile europene. Din această perspectivă, depunerea de către Ucraina, Republica Moldova şi Georgia a cererilor de aderare la UE arată voinţa fermă a acestor state de a face parte din Uniune, un obiectiv pe care România îl sprijină cu putere. Ele se adaugă celorlalte state din Balcanii de Vest aflate deja în diverse stadii ale procesului de aderare, un proces care trebuie dinamizat şi dus la bun capăt", a afirmat ministrul.

Aurescu a subliniat că relaţia transatlantică şi parteneriatul strategic al UE cu NATO reprezintă "cheia depăşirii" unor provocări majore, precum cele din aceste luni.

"Războiul cumplit care se poartă în apropierea graniţelor noastre estice, cu atâtea victime nevinovate din rândul civililor, victime ale crimelor de război, ale crimelor contra umanităţii şi de genocid comise de trupele ruse, ne arată din nou cât de important este să continuăm să ne întărim rezilienţa strategică, atât în interiorul ţării, cât şi la nivelul UE şi împreună cu partenerii noştri în cadrul alianţelor şi parteneriatelor regionale şi internaţionale din care facem parte în mod activ. De asemenea, conştientizăm încă o dată importanţa întăririi capacităţii UE de a proiecta în vecinătatea sa valorile sale fundamentale. Pentru o Uniune mai rezilientă la nivel global, în plan securitar, este nevoie şi de o relaţie transatlantică puternică, de dezvoltarea interoperabilităţii capabilităţilor şi mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO", a spus ministrul Bogdan Aurescu, conform Agerpres.ro.

El a evidenţiat că România contribuie "substanţial" la efortul de gestionare a situaţiei de la frontiera externă a UE şi de primire de refugiaţi. Astfel, de la începutul conflictului, ţara noastră a oferit sprijin direct unui număr de 927.000 de refugiaţi, dintre care peste 89.000 au ales să rămână în România. Totodată, a făcut referire la hub-ul umanitar de la Suceava, de unde au fost trimise în Ucraina peste 35 de convoaie umanitare din statele membre. El a menţionat că implicarea cetăţenilor care i-au ajutat pe refugiaţi reprezintă "o expresie nemijlocită a spiritului european autentic" al românilor.

"România a dovedit că este un partener de încredere şi consecvent, atât la nivelul UE, cât şi în relaţia cu vecinătatea estică. Contribuţia noastră substanţială la gestionarea situaţiei de criză generate de războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei a evidenţiat şi mai mult potenţialul acţiunii noastre şi rolul nostru în plan regional. Este o perioadă complicată, dramatică pentru mulţi europeni, o perioadă în care nevoia de pace şi de securitate este mai prioritară decât oricând. Este fără îndoială un moment de cotitură în istoria Europei, iar acţiunea amplă şi decisivă, fără precedent, demarată de UE, măsurile de sprijin adoptate de statele membre, primirea cu braţele deschise a refugiaţilor care fug din calea războiului, asistenţa continuă şi multidimensională acordată Ucrainei, victimă a invaziei ilegale şi imorale a Rusiei, sunt definitorii pentru spiritul european", a precizat el.

Potrivit ministrului, ultimii 15 ani au adus o schimbare profundă în societatea românească, atât în plan economic şi social, dar şi în ce priveşte libertatea de a circula, de a învăţa în Uniunea Europeană. După aderarea la UE, România a continuat un parcurs accelerat de reforme şi transformări intense, a mai declarat Aurescu.

Ministrul a făcut referire la dezbaterile conferinţei asupra viitorului Europei, menţionând că în cadrul acestora a reieşit că românii susţin o Uniune Europeană "consolidată şi unitară, necesitatea unei Uniuni mai reziliente pe plan intern şi extern", a unei Uniuni "solide, sigure şi eficiente", care să ofere premisele pentru bunăstare şi securitate.

"Din păcate, în prezent, evoluţiile tragice din vecinătatea noastră imediată ne aduc aminte în mod brutal că atingerea acestui ideal, al apartenenţei la Uniune, a reprezentat şi reprezintă pentru România şi cetăţenii săi singura opţiune şi garanţie - alături, sigur, de apartenenţa la NATO - a dezvoltării durabile în pace, democraţie, securitate şi prosperitate", a mai precizat diplomatul.