Austriecii au scos 27 miliarde lei PROFIT net din Petrom de la privatizare încoace

Petrom a realizat un profit net de 2,491 miliarde de lei în 2017, în creştere cu 139% faţă de 2016 cînd compania a avut un profit net de 1,043 miliarde de lei.

Potrivit ultimelor date financiare, în al patrulea trimestru din 2017, profitul net al Petrom a fost de 642 milioane de lei, de patru ori mai mare faţă de trimestrul al patrulea din 2016.

Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom a decis, la începutul anului, schimbarea Marianei Gheorghe din funcţia de preşedinte şi director general.

În ultimii 11 ani, de când Mariana Gheorghe a condus austriecii de la OMV Petrom au scos un profit net de 23,2 miliarde lei, iar afacerile lor au mers și mai bine în anii dinaintea crizei economice.

Mariana Gheorghe se află la conducerea producătorului de petrol şi gaze din vara lui 2006. Noul CEO al Petrom va fi, din mai 2018, Christina Verchere, în vârstă de 46 de ani, care în ultimii patru ani a fost preşedinte regional la British Petrolum.

Cum a evoluat profitul Petrom în perioada 2007-2017

2017 - profit de 2,5 miliarde lei

2016 - profit de 1,043 miliarde de lei

2015 - pierdere 690 milioane de lei

2014 - profit net de 2,1 miliarde de lei

2013 - profit net record de 4,824 miliarde de lei

2012 - profit net de 3,946 miliarde de lei

2011 - profit net 3,759 miliarde de lei

2010 - profit net de 2,19 miliarde de lei

2009 - profit net de 1,36 miliarde lei

2008 - profit net de 1,022 miliarde lei

2007 - profit net de 1,778 miliarde lei

2006 - profit net de 2,285 miliarde lei

2005 - profit net de 1,416 miliarde lei

Privatizarea Petrom, un episod controversat

Numărul de angajaţi ai Petrom a continuat să scadă de-a lungul anilor, ajungând la 13.886 în 2017, de la 43.500 de angajați câți avea în 2005.

În urmă cu patru ani, OMV Petrom a atins un profit record de peste 1 miliard de euro. „Vă puteţi imagina, în 2004, un OMV cu 5.000 de angajaţi să preia Petromul cu cei 60.000 de angajaţi? Cred că este cel mai mare succes al unei companii austriece în afara Austriei", spunea într-un interviu acordat FT Gerhard Roiss, CEO al OMV, care alături de Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV la data privatizării Petrom, şi-a pus semnătura pe contractul care avea să transforme radical grupul austriac.

Din privatizarea Petrom, în anul 2004, pe timpul guvernării Năstase, statul român a luat 669 de milioane de euro pentru 33% din acţiuni. Ulterior austriecii au realizat o majorare de capital până la 51%.

"Petrom o companie-mamut pentru estul Europei, care, pe lîngă rafinării, instalații de extragere, de transport, de stocare, pe lîngă uzine de îngrășăminte, puțuri, depozite, benzinării, deținea și proprietatea deplină a resurselor de petrol și gaz pe care le exploata, a fost vîndută pe un preț mai mic ca șpaga. Statul român a primit 668,815 milioane de euro și atît. OMV a mai venit cu aport de capital în valoare de 830,6 milioane de euro, dar banii au intrat în capitalul de lucru, deci au rămas la cumpărător. Ca să avem o idee a dezastrului trebuie spus că, exact în aceeași perioadă, OMV analiza achiziția companiei MOL cu un preț de 10-12 miliarde de euro, în condițiile în care tot ce vindeau ungurii erau niște benzinării", scrie jurnalistul Doru Bușcu, într-un editorial pe Catavencii.

Subevaluarea Petrom a fost făcută cu mîna consultanților Crédit Suisse First Boston și ING Bank, sucursala Londra, pilotate de foști agenți DIE, spune Doru Bușcu, care au luat în calcul datoriile companiei și au stabilit pentru baril un preț de 22 de dolari pentru următorii zece ani. Prețul petrolului a crescut năpraznic în următorii ani, iar datoriile (370 de milioane de euro) au fost șterse de Guvernul Năstase prin chiar contractul de privatizare, fără să se modifice valoarea companiei. "Hoția a fost scrisă, așadar, în chiar corpul contractului, la vedere", precizează jurnalistul.