Averea penală a președintelui Iohannis: Cum a obținut șeful statului peste 320.000 de euro în ultimii ani

Cea mai "productivă" proprietate a familiei Iohannis pare să aibă şi cele mai mari probleme cu legea. Suma care i-a revenit lui Klaus Iohannis în ultimii 14 ani, din închiriere unui spaţiu comercial în centrul Sibiului unei mari bănci din România se ridică la 320.000 de euro, scriu jurnaliştii de la Rise Project.

Citeşte şi:  Ponta, despre veniturile nedeclarate ale lui Iohannis: E o gogoaşă, o însăilare de speculaţii fără nicio dovadă

Povestea legăturii dintre Iohannis şi această proprietate începe în 1991. Atunci, Carmen Iohannis şi mama ei sunt trecute în testamentul unui vârstnic, Nicolae Baştea, alături de nepotul bătrânului. Cele două femei primesc jumătate dintr-o casă, iar nepotul, Ion Baştea, cealaltă jumătate.

Cum imobilele erau naţionalizate, la finalul anilor 90, familiile Iohannis şi Baştea încep procesele cu statul. La procese, scriu cei de la Riseproject, cele două familii prezintă acte în care scrie că bătrânul decedat era nepotul de drept al celui de la care statul român a confiscat casele în perioada comunistă.

Adeverinţele au fost eliberate de secretarul comunei Porumbacu de Jos , iar secretarul, acuzat că a emis documente false, a fost condamnat, la un moment dat, la un an de închisoare cu suspendare, potrivit România TV.

În 1999, Klaus Iohannis cumpără de la Ioan Baştea jumătate din casa în care se află şi spaţiul comercial închiriat băncii. Jurnaliştii de la Riseproject scriu că Iohannis a plătit 50 de milioane de lei vechi, adică 3.200 de dolari, pentru partea lui de casă.

În plus, Albin Marinescu, un jurnalist din Sibiu, merge mai departe cu acuzaţiile.

"Primul contract de închiriere cu banca Raiffeissen nu a fost declarat la Fisc. Eu am avut o informaţie de la o sursă de-a mea de la Fisc Sibiu. aAm facut o cerere spre directorul Administraţiei Financiare şi mi-a răspuns un trepăduş de acolo, fără semnătura directorului şi fără ştampilă, că aceste informaţii sunt confidenţiale", a declarat Albin Marinescu exclusiv la România TV.

În timp ce veniturile din contractele cu instituţia bancară umpleau conturile familiei Iohannis, procesele se derulau cu multe amânări.

Pe de o parte, cele două familii au cerut instanţei să anuleze contractele prin care cumpărătorii apartamentelor din cele două cădiri naţionalizate devin proprietari, de cealaltă parte locuitorii acestor apartamente au cerut anularea naţionalizării pe motiv că actele prezentate de moştenitori sunt false.

Pe 18 iunie 2015, după 16 ani de judecată, instanţa decide anularea dreptului de proprietate deţinut de Carmen Iohannis, mama ei- Georgeta Lăzuca- şi Ioan Baştea asupra casei de pe Strada Gheorghe Magheru.

Citeste mai mult pe RTV.NET