Baba Vanga și profețiile sale TERIFIANTE. Cum a ajuns cea mai renumită prezicătoare din LUME
Majoritatea predicţiilor sale s-au referit la vieţile private ale oamenilor însă a făcut şi preziceri referitoare la viaţa politică, şi toate acestea s-au adeverit, făcând-o cea mai celebra prezicatoare din lume.
Vanghelia Pandeva Dimitrova, poreclita Vanga, s-a nascut pe 31 ianuarie 1911, într-o zonă balcanică greu încercată de-a lungul timpului. Fetiţa a venit pe lume prematur însă a reuşit să-şi revină şi a crescut ca orice alt copil normal.
La vârsta de 11 ani, fetiţa a trecut printr-un moment dramatic, care i-a schimbat viaţa. O furtună de vânt puternic, iscată din senin, a luat-o pe sus şi a târât-o departe pe câmp. A fost găsită după multe căutări, cu ochii plini de praf şi de nisip. Nici o încercare de vindecare nu a avut succes, aşa că în scurt timp şi-a perdut vederea, notează jurnalul.ro.
Vindecatoarea
În anul 1925, Vanga a fost dusă în Serbia, la o casă pentru orbi, petrecandu-şi trei ani din viaţă învătând alfabetul Braille. Intoarsă acasă, doctorul a diagnosticat-o cu pelurezie şi i-a spus că va muri dacă nu se va îngriji, însă Vanga s-a îngrijit cu leacuri băbeşti şi şi-a revenit. Apoi a început să trateze şi alţi oameni, alegându-se cu porecla de ''Baba Vanga''. Acesta a fost primul ei dar, capacitatea de a vedea ce leacuri i se potrivesc unui bolnav şi de a inventa licori pe bază de plante.
Vizitată de rege
În anul 1941, Vanga s-a mutat în Petrici unde a prevazut intrarea Bulgariei în război. Vestea s-a dus departe şi la data de 8 aprilie 1942, însuşi regele Boris al III-lea al Bulgariei i-a făcut o vizită. Vanga l-a avertizat că Bulgaria nu trebuie să intre în al doilea război mondial, însă Bulgaria s-a alăturat armatei lui Hitler şi a fost aproape de a fi dezmembrată.
În timpul celui de-al doilea razboi mondial, Vanga şi-a dezvoltat capacitatea de a vedea unde sunt şi ce se întâmplă cu oamenii plecaţi pe front şi capacitatea de a intra în legatură cu spiritele lor. Înainte de a sosi veştile, ea anunţa cine a murit şi pe unde se aflau cei care nu trimiseseră veşti de mult timp.
Nepoata ei, Vanga Krassimira Stoianova, îşi aminteşte cum vorbea Baba Vanga cu morţii. "Mai întâi, simţea o arsură în vârful limbii. Apoi, nu mai era ea. Cât vorbea cu sufletele celor decedaţi, nu se mai putea vorbi cu ea. Nu era uşor. În jurul omului care venea pentru a contacta o persoană decedată roiau multe suflete ale morţilor din familia acestuia. Baba Vanga spunea că se simte ca o poartă pentru spirite. Când un spirit nu-i răspundea, nu insista, spunând că a urcat "mai sus" si nu trebuie rechemat". În plus, a început să prevadă şi rezultatul unor bătălii. Faima ei era atât de mare, încât oamenii care veneau să-i ceară ajutorul stăteau cu zilele în jurul casei, până le venea rândul să intre. A trebuit să-şi ia o alta casă, în Rupite, pentru a primi vizitatorii. Cei care i-au fost aproape spun că ea niciodata nu impovara omul care îi cerea ajutor cu veşti rele, dându-le tuturor speranţă. Însă, dupa ce oamenii pentru care prevedea boli grele sau moarte plecau, suferea cumplit, rugându-se la Dumnezeu să nu se împlinească viziunile sale. "Nu sunt niciodată sigură că ceea ce vad e adevarat", spunea Vanga. "Omul are legatura lui cu Dumnezeu, care poate să-i schimbe destinul!".
Citește și: Ultima previziune făcută de BABA VANGA ce se referă la România
De-a lungul timpului, Vanga a fost vizitată şi de importanţi şefi de state, care i-au cerut sfaturi. S-a vehiculat, de-a lungul vremii, că printre cei care apelau la sfaturile ei s-ar fi numărat şi cuplul Ceauşescu.
În 1980, Vanga îi spunea Liudmilei Jivkova: "La schimbarea dintre ani, în august 1999 sau în anul 2000, Kursk va fi acoperit de apa şi întreaga lume va urmări întâmplarea". La vremea respectivă, s-a crezut că este vorba de oraşul Kursk şi lumea s-a panicat, dar în august 2000, submarinul nuclear Kursk a suferit un accident fatal, şi într-adevăr, întreaga lume a urmărit evenimentul tragic. O alta predicţie, notată de nepoata ei, spunea: "Oroare! Oroare! Frăţia americană va cadea în urma unui atac cu pasări de oţel. Lupii vor urla în tufiş ("bush") şi sânge nevinovat va curge". (1989) "Frăţia" americană a fost atacată la 11 septembrie 2001, în timpul preşedinţiei lui George W. Bush.
Înainte de a muri, la 11 august 1996, data pe care şi-a prevazut-o exact, se spune că ar fi transmis darul său asupra unei fetiţe oarbe din Franţa, care avea aproximativ vârsta când orbise ea, 10-11 ani. Apoi, s-a liniştit şi şi-a dictat ultimele dorinţe. Atât casa ei din Petrici, cât şi cea din Rupite, unde primea oamenii care îi cereau ajutor, urmau să devină muzeu, încredinţată fiind ca acolo se aflau energii pozitive, care puteau să lecuiască oamenii bolnavi. Casele au devenit muzeu, dar nu este permis nimănui să intre.
Ştirile orei
O consecinţă directă a crizei este că tot mai puţini oameni au încredere în bănci, inclusiv băncile de spéŕmã, arată un sondaj recent. Astfel, un preot inventiv a decis să-şi păstreze spéŕma în sfântul potir, departe de privirile curioase ale credincioşilor sau de eventualele enoriaşe care poftesc la boaşele părintelui.
“Să-mi depun spéŕma la bancă ? Aţi înnebunit ? Nu mi-aş depune nici măcar banii pe care-i obţin prin jupuirea fraierilor care vin să-mi asculte sporovăiala duminicală.” a spus părintele Maricel Pedofileanul. “Ăia de la bancă sunt nişte incapabili, poţi să te trezeşti că îţi pierzi în câteva clipe spéŕma de-o viaţă. Eu fac muncă manuală la fiecare rugăciune, nu vreau să mă trezesc că pleacă vreunul cu toată averea mea într-o valiză.”
Pe de altă parte, există preoţi care aleg să-şi păstreze spéŕma în cădelniţă sau în sticlele cu vin liturgic: “Credincioşii sunt de-a dreptul înnebuniţi după vinul liturgic. Într-adevăr, unii se mai întreabă din când în când de ce are gust bizar şi consistenţă cleioasă, dar le spunem că acest lucru se petrece datorită credinţei noastre bimilenare, vii şi nealterate. Intenţionăm ca în viitorul apropiat să introducem în parohii moaşte marinate în spéŕmã, dar acestea vor fi rezervate enoriaşilor premium, acelora care ne fac reclamă pe net sau postează pe Facebook citate din Arsenie Boca, Ilie Cleopa, Iustin Pârvu şi Petre Ţuţea.”