Bacalaureatul de anul viitor, mai riguros ca până acum

Sistemul de educaţie din România a fost pus la încercare de multe ori în ultimii ani. Introducerea noii Legi a Educaţiei a reprezentat un şoc pentru învăţământ. Într-un sistem nefuncţional schimbarea este necesară, dar contează foarte mult calitatea şi cantitatea „schimbării”. Dacă vorbim despre Legea Educaţiei, numărul 1/2011 primul lucru pe care îl putem spune este că a fost dezbătută şi adoptată „pe genunchi”. Dacă vă aduceţi aminte legea nr. 1/2011 a trecut de Parlament prin prea des folosita metodă a guvernului Boc, angajarea răspunderii. Dezbaterile din comisii au fost sterile şi guvernul surd la solicitările opoziţiei de atunci.

Ulterior, schimbările introduse de lege au început să producă efecte. Nu trebuie să criticăm legea de la cap la coadă, pentru că multe din prevederile sale sunt funcţionale, sunt benefice şi pot aduce un plus de valoare sistemului. Stricteţea introdusă în sistemul de evaluare de la BAC este o astfel de măsură.

Introducerea camerelor video în sălile de curs unde se desfăşoară BAC-ul a fost un semn foarte important dat de administraţia centrală a Ministerului Educaţiei Naţionale către profesorii examinatori şi supraveghetori. Ideea este simplă, o cameră montată în sala de clasă nu are ca scop depistarea elevului care copiază, un singur unghi în clasă nu poate acoperi simultan toţi elevii, mai ales datorită modalităţilor inventive pe care aceştia le folosesc pentru a copia. Scopul camerelor de luat vederi este supravegherea supraveghetorilor. Cazurile de fraudă depistate de-a lungul timpului sunt multe. Era nevoie de un semnal hotărât din partea ministerului pentru a pune stop unui flagel care nu făcea altceva decât să scadă, de la an la an, standardele absolvenţilor de liceu.

Un efect secundar al măsurilor stricte de supraveghere a fost scăderea drastică a procentului de absolvenţi de BAC. În 2009 promovabilitatea se situa în jurul cifrei de 80%. Numai un an mai târziu aceasta scădea la 67%. În 2011 promovabilitatea a ajuns la doar 42%. Ultimii doi ani au cunoscut o creştere sensibilă a numărului de absolvenţi, în  2013 a crescut la 55,65%, cu aproape 10% mai mult ca în 2012. Cifra se raportează şi la numărul total de participanţi cu „experienţă” în susţinerea examenelor de BAC, evident, numărul acestora fiind mai mare de la an la an.

Diferenţa de promovabilitate între 2012 şi 2013 se datorează în principal introducerii sau mai bine spus reintroducerii subiectelor diferenţiale de disciplinele principale. Argumentul principal este că un elev cu 8 ore de matematică pe săptămână poate să susţină subiecte de dificultate mult mai mare decât un elev care are în programă jumătate din numărul de ore alocate la profilele tehnice, de real.

Acestea fiind spuse ajungem la concluzia inevitabilă că standardele de supraveghere au fost foarte ridicate şi în 2012 şi în 2013, asemenea introducerii acestora în 2011.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie a declarat cu ocazia unei conferinţe de presă susţinută duminică la sediul ministerului, că se intenţionează şi introducerea unui sistem de supraveghere audio în sălile de curs pe lângă multiplicarea numărului de camere de luat vederi din fiecare sală de curs. Aceste măsuri vin pe fondul unui val de infracţiuni comise şi dezavuate de DNA pe parcursul desfăşurării examenului de BAC.

Ministerul condus de Remus Pricopie s-a poziţionat foarte bine în această situaţie, lansând mesajul că ministerul dezvoltă o politică de „zero toleranţă” faţă de actele de corupţie. Trebuie apreciată reacţia promptă a MEN, care a demis cu maximă celeritate toate cadrele didactice suspectate a fi implicate în actele de corupţie din cadrul BAC-ului din anul 2013.

Nu putem să începem să avem un sistem eficient al educaţiei atunci când în interiorul sistemului se proliferează acte de corupţie cu ajutorul cadrelor didactice. Salariile dascălilor sunt mici, sistemul este subfinanţat dar aceste două coordonate nu pot face în regulă recurgerea la suplimentarea veniturilor profesorilor din şpagă.

Ministerul Educaţiei Naţionale a luat o decizie matură. Campaniile împotriva corupţiei sunt dublate de fapte şi nu reprezintă simple vorbe goale. Colaborarea MEN cu Parchetul cu scopul de deţine un control clar asupra fenomenului corupţiei în şcoli este o astfel de măsură anunţată de către ministrul educaţiei. De asemenea sporirea mijloacelor de prevenţie a corupţiei de la BAC, prin instalarea de camere şi înregistrări audio ne plasează într-o sferă a normalităţii de care am ajuns de mult să ne mirăm.

Rămâne de văzut care vor fi efectele acestor măsuri de prevenire a actelor de corupţie din educaţie pentru că există şanse mari ca sistemul să cunoască o reînnoire care să ne permită nouă, celor care avem copii în şcolile din România să avem încredere în profesori şi să spunem că nu fac parte dintr-un sistem care îi învaţă că cea mai uşoară modalitate prin care să treci peste provocările vieţii este să dai şpagă.